Solista trupei ABBA, victima sistemului care a abuzat copiii în Norvegia
Cazul recent al celor cinci copii ai familiei Bodnariu, preluați de serviciul pentru protecția copilului din Norvegia, a trezit multă emoție în țara de origine a tatălui. Mulți se întreabă de ce sunt atât de stricte autoritățile norvegiene când există suspiciuni de violență în familie. Una din explicații ar putea fi legată de un episod trist și rușinos din istoria recentă a Norvegiei, al cărui martor a fost chiar una din solistele trupei ABBA, Anni-Frid Lyngstad (70 de ani).
”Copiii războiului”, sau copiii născuți în timpul ocupației germane din Norvegia, din mame norvegiene și soldați germani, în cadrul programului Lebensborn, au avut un destin cumplit după încheierea războiului.
Sub pretextul protejării femeilor care nășteau în afara căsniciei, proiectul Lebensborn (Izvorul vieții), înființat de Germania în 1935, urmărea de fapt asigurarea continuității pentru rasa ”ariană”, pusă în pericol de pierderile grele suferite de armatele naziste. Cu femei înalte, blonde, Norvegia reprezenta un adevărat EL Dorado în ceea ce privește materialul genetic.
În perioada ocupației naziste din Norvegia (1940-1945), aici au fost înființate cel puțin 12 centre Lebensborn în care fetele care rămâneau însărcinate în urma relațiilor cu soldați germani primeau găzduire pe perioada sarcinii, fiind protejate astfel de societatea care le condamna. În jur de 12.000 de copii s-au născut în anii de ocupație nazistă, în cadrul acestui program.
Copiii cu trăsături perfecte, trimiși în Germania
Greul începea pentru acești copii și pentru mamele lor imediat după ce părăseau centrul Lebensborn. Cele mai multe tinere erau alungate de familii pentru că fraternizaseră cu inamicul. Câteva sute de copii au fost dați spre adopţie şi cel puţin 250 au ajuns în Germania, unde au fost adoptați sau au crescut în orfelinate.
Copiii din program considerați sănătoși din punct de vedere genetic erau trimiși spre sud. Copiii de ”calitatea a doua” erau adoptaţi în Norvegia, iar cei născuţi de mame cu trăsături lapone erau respinşi. Elementul lapon caracteristic populaţiei norvegiene din nord a contribuit la devalorizarea copiilor care nu aveau calităţile necesare pentru a putea contribui la purificarea rasei ariene germane.
După război, copiii au fost închiși în orfelinate și instituții de boli mintale
După încheierea războiului și retragerea trupelor naziste din Norvegia, a început infernul pentru aceste femei și copiii lor. Mamele au fost ostracizate și umilite atât de autoritățile norvegiene, cât și de populația civilă. Erau numite ”târfele germanilor”, iar copiii lor, ”pui de naziști”. Femeile au fost trimise, fără nicun fel de proces, în lagăre de concentrare, sub acuzația de a fi fost implicate în relații amoroase cu soldații germani.
În presa vremii se scria despre aceste femei că ”a fi rase în cap reprezintă o pedeapsă prea bândă” și că ”ar trebui urâte și torturate în fel și chip”. Se sugera chiar că ar trebui să poarte pe braț o banderolă cu litera ”T” de la ”târfă”.
Copiii au fost trimiși în orfelinate sau, mai rău, în instituții de boli mintale. Într-un interviu pentru presa din Suedia, unii dintre acești ”copii ai războiului” au povestit cum, în timp ce erau internați într-un orfelinat din Bergen, au fost obligați să defileze pe străzi astfel încât populația alocală să-i poată biciui și scuipa.
”Copiii războiului” au dat în judecată guvernul norvegian
Dezbaterea publică despre ”copiii războiului” a început târziu în Norvegia, abia în 1981. Supraviețuitorii acestui sistem care și-a torturat victimele au prins greu curaj să-și asume identitatea și să dea în judecată guvernul norvegian.
Printre cei care au denunțat atitudinea guvernului și a societății norvegiene față de copiii născuți în timpul ocupației naziste din mame norvegiene și tați germani s-a numărat și Anni-Frid Lyngstad, mai cunoscută drept Frida din trupa ABBA.
Frida s-a născut într-un sătuc din nordul Norvegiei, din mamă norvegiană și tată neamț, chiar la sfârșitul războiului, în 1945. Tatăl Fridei, sergent în Wehrmacht, s-a întors în Germania, după retragerea trupelor naziste din Norvegia.
Frida a fost, așadar, unul din cei 12.000 de ”copii ai războiului” prigoniți de o societate care vedea în ei dovada trădării. La începutul anului 1947, mama și bunica Fridei fug din sat de frica represaliilor. Bunica își duce nepoata în Suedia. Mama Fidei li se alătură în scurt timp, însă moare la numai 21 de ani din cauza unei afecțiuni a rinchilor. Frida a crezut tot timpul că tatăl ei, Alfred Haase, și-a pierdut viața pe drumul de întoarcere în Germania.
În 1977 însă, în urma unui articol publicat de revista Bravo Germania, care copnținea și biografia completă a Lindei, cu numele complete ale mamei și tatălui artistei, fratele vitreg al solistei își întreabă tatăl dacă a fost în satul cu pricina în perioada ocupației naziste. Câteva luni mai târziu, Linda își întâlnea tatăl în Stockholm pentru prima oară.
”Cazul Bodnariu”, în atenția autorităților din România
Cei cinci copii ai românului Marius Bodnariu și ai soției sale de origine norvegiană, Ruth, au fost luați în luna noiembrie de Barnevernet, Serviciul de protecție a copilului din Norvegia, după ce fetele mai mari au spus că sunt bătute acasă de părinți. Cazul a intrat și în atenția autorităților române, care au inițiat un dialog cu autoritățile norvegiene. În acest moment, familia Bodnariu așteaptă prima înfățișare a procesului în care sunt acuzați de violență. Cei cinci copii, printre care și un sugar, au fost plasați în trei familii-surogat.
