Ce este „teoria ferestrei sparte” și de ce ruinele ignorate din orașele noastre ne afectează siguranța și comportamentul. Dan Negru: „I-ați auzit vreodată pe ai noștri vorbind de teoria asta?”
Bucureștiul, ca multe alte orașe românești, este plin de clădiri abandonate, ruine care par să nu deranjeze pe nimeni. Sau cel puțin așa pare. „Povestea asta e pentru cei care se bat pe București, dar și pentru toți primarii orașelor românești ticsite de ruine”, scrie Dan Negru pe Facebook, într-o postare care a stârnit zeci de comentarii și discuții aprinse despre degradarea urbană.
Într-un scurt videoclip postat pe aceeași rețea, Dan Negru explică cum trece frecvent „pe lângă hardughia asta de multe ori. E chiar în centrul Bucureștiului”. El atrage atenția asupra unui fenomen despre care puțini vorbesc în România: experimentul sociologic cunoscut sub numele de „Broken Window” sau „Fereastra spartă”.
Teoria, lansată în anii ’80 de sociologii James Wilson și George Kelling, arată că semnele vizibile ale degradării urbane: geamuri sparte, fațade neîngrijite, ruine – au efecte directe asupra comportamentului oamenilor. Locuitorii unui oraș plin de ruine evită interacțiunea unii cu alții și devin mai agresivi, pe măsură ce mediul înconjurător le transmite un mesaj de nesiguranță și abandon. Mai mult, lipsa intervenției creează un cerc vicios: „Atunci când o fereastră spartă nu e reparată, alte acte de vandalism vor urma”, explică Negru.
„I-ați auzit vreodată pe ai noștri vorbind de teoria asta a ferestrei sparte?”
În anii ’90, primarul New York-ului, Rudy Giuliani, a folosit această teorie pentru a justifica politica de toleranță zero față de clădirile abandonate. Rezultatele au fost vizibile rapid: zonele unde clădirile au fost reconsolidate au înregistrat scăderi semnificative ale criminalității, iar locuitorii au devenit vizibil mai relaxați. Chiar și în trafic, claxoanele s-au auzit mai rar pe străzile curate.
„Statisticile spuneau că oamenii erau mai liniștiți. Se claxona mai puțin pe străzi cu clădiri curate, consolidate, decât pe cele cu case mizerabile, aflate în ruine”, subliniază Negru în clip. Și totuși, prezentatorul întreabă retoric: „I-ați auzit vreodată pe ai noștri vorbind de teoria asta a ferestrei sparte?”
În timp ce orașele românești continuă să fie marcate de clădiri abandonate, discuția despre efectele vizibile ale degradării urbane rămâne marginală. Poate că mesajul lui Dan Negru, combinat cu experiența internațională, este un semnal de alarmă: pentru a reduce frica, agresivitatea și degradarea, orașele noastre au nevoie de mai mult decât planuri urbanistice, au nevoie de intervenții vizibile și concrete.
