Ce religie avea, de fapt, Mircea Diaconu? Marele actor a murit răpus de cancerul la colon
Regretatul actor și om politic s-a stins din viață joi, 14 decembrie, la vârsta de 74 de ani, din cauza unei lupte dure pe care a dus-o cu cancerul de colon. Mircea Diaconu a fost unul dintre cei mai remarcabili actori ai țării noastre, a cărui moarte o deplâng acum mulți. Înainte de a trece în neființă, acesta a vorbit despre legătura cu Dumnezeu și religia pe care o avea.
De-a lungul timpului, Mircea Diaconu s-a făcut remarcat prin prisma nenumăratelor apariții în producțiile românești care l-au făcut celebru. Nu a uitat însă niciodată de Dumneze și de toate drumurile pe care i le-a deschis.
Mircea Diaconu era ortodox
Invitat acum ceva vreme în podcastul lui Adrian Artene, marele actor declara că este de religie ortodoxă mărturisea că are o relație apropiată cu Dumnezeu și că încă din copilărie a învățat că Lui nu trebuie să-I ceri nimic, ci doar să ai grijă cum treci prin viață ca om, „să fii plăcut în fața Lui”.
„Adrian Artene: Mai vorbiți cu Dumnezeu? Ce îi cereți?
Mircea Diaconu: Eu nu-I cer! Uitați, mă supără oamenii ăștia care se duc și Îi cer lui Dumnezeu ceva? Păi ce… te duci la magazin? Nu e vorba despre asta! Tu te rogi la El să te protejeze, să te înțeleagă. (…) Mă duc că am un interes… să-mi treacă nu știu ce boală sau să-mi intre copilul la facultate sau să nu mă părăsească amantul. Păi vă dați seama la ce nivel s-a ajuns? Nu, nicidecum.
Vă mai zic un singur lucru, care desparte apele. Mama… era copil, că ne povestea, a întrebat-o pe mama ei, care era preoteasă… «Ce să fac eu în viață ca să fiu fericită?» Și ea i-a zis… «Mămică, să fii plăcută lui Dumnezeu!».
Cum arată o viață frumoasă, în ochii lui Mircea Diaconu
Actorul a mai menționat faptul că Dumnezeu cere de la noi să fim plăcuți în fața Lui și să trăim corect și frumos.
Mircea Diaconu: Deci asta e treaba noastră… să fim, să trăim, fiind plăcuți lui Dumnezeu și nu în frica lui Dumnezeu. Încearcă să intri în relația asta. E cea corectă. (…) În continuare încerc să trăiesc așa încât să fiu plăcut lui Dumnezeu.
Nu e ceva spectaculos, nu e ceva ieșit din comun. Nu număr mătănile, de niciun fel, și nici nu mă duc neapărat la biserică tot timpul sau sau mă duc la anumite biserici, unde am simțit niște lucruri, în altele nu simt nimic. Dacă nu simt, nu stau. Sunt niște locuri unde am simțit, pur și simplu…
