Dragă Florin Piersic,
Nu-mi place, Florine! Ești ca-n Miorița, iarba nu-ți mai place, nimic nu-ți mai place…Te afli la un punct de sastisie. Iar ție, care le cam știi pe toate, nu pot să-ți spun de ce ai angoasele astea? Uită-te-n buletin! Cui nu i-ar plăcea să fii nemuritor? Să apari la televizor la emisiunea ”Piersic TV ”și să vorbești 24 de ore din 24… Povești. Că poți. Ești în stare, Florine!
De fapt, erai... Mai ai și tu nevoie de odihnă. Că pe toți românii pe care i-ai întâlnit în decursul vieții i-ai întreținut la conversație: ai spus un banc, ai pupat obraji… uneori și gurițe de domnițe, ai dat autografe. Mai nou, ai făcut poze, selfie, cu ei, te-ai giugiulit, ai socializat, ai fost în vizite, ai fost la mese simandicoase. Apoi, ai jucat la teatru-viața ta-, la reviste, cu Angele ravisante, la tv, cu tot natul….tot și toți cei de aici te-au stors de energie. Și de unde să mai ai atâta, Florine? Ei, nu te-au stors ca hoții, nu te-au furat de energie, ci te-au ”ucis”… cu dragostea lor. Cu admirația pentru talentul, pentru frumosul care ești și care e în tine. Ai dat și ai luat energie. Că, aplauzele ce sunt dacă nu o alimentare, o umplere a bateriilor, a acumulatorilor din corpul tău, băiete? Cum să nu fii bolnav de oboseală? Numai că eu, Florine, îți spun, ești bolnav de dragoste. De aceea cu care milioane de români te iubesc; și de aceea cu care - în ce s-o măsurăm? - îi iubești și tu pe ei. Eu cred, deși glumesc, că pe tine sunt în stare să te iubească și ăia de le futuși nevestele… Ai această carismă megaromânească, neaoșă, fabuloasă, ce să faci?
Nu te supăra, dar cred că, definit în termeni economici, tu ești cel mai drag produs de consum al românului. De aia ai obosit - ești consumat și… tot consumi. Dar iată, frate, ai făcut 82 de ani!
Alții zic de confrați de-ai tăi care n-au rezistat. S-au consumat și au consumat până la final. Unul prematur… Ar trebui să te odihnești; să te retragi. Ți-o spune un prieten vechi, cu toată tandrațea. Dar, poooți!? Cum să fii pustnic când nu ți-au ajuns stadioane și milioane de oameni?! Și nici televiziuni cu milioane de telespectatori? Cum să-i lipsești tu, Florine, pe ei de Florin al lor? Căci, știind că toți suntem pasageri spre o singură stație, m-aș întreba - dar nu, refuz să mă întreb… - cum am arăta noi fără tine?
Stop!!! Mănânc semințe și vorbesc prostii… ca iepurașul din banc! O cam luai razna!
…Și, ce să-ți mai spun? Să ai grijă de tine, când se vede că măcar până acum când zici că te simți rău, Pronia a avut grijă de tine!? Ai jucat, ai cântat, ai iubit și vorba cântecului, ”cu ce te-ai ales în viață? Cu un popor prea mic pentru talentul tău. Prea mic, adică prea puținel. Tu poți electriza, magnetiza, gurăcăsca miliarde de oameni. Poți juca într-un teatru cosmic cu Dumnezeu și Sfinții Săi în loje.
Ocroti-te-ar toți, Florine drag!
