Dragă Radu Gheorghe,
Aveai o digitaţie fabuloasă la chitară: studiasei vioara. La Tulcea. Mi-ai cântat "Broscuţa", parcă aşa?, „Balada lui Fărămiţă Lambru". Aveai o prospeţime aparte şi nimic din "clasicii" cultivaţi de grupul ideologic pittișian : Dylan, Donovan, Baez. Erai tu, Unic.
Texte simple, aparent puerile, cu onomatopee gen "cium-dagî-ligî-lamî-topolo-lingâlamî-... topololo-lingî-lagî-lom..."!
Ai debutat, cu cenaclul, la teatrul Giuleşti, unde eram invitaţi de liceul meu - nr 25,"Dna Stanca" - prin severa directoare, dna Călinescu; cea care făcuse istorie cu mine: am fost primul elev eliminat trei zile din şcoală, de la venirea ei; acum mă revanşam: eram ziarist la Flacăra, neică! Ai rupt sala.
Ai re-debutat şi ca actor, ca mare actor comic, rege al improvizaţiei, la Craiova, apărut ca din sală, veleitar "cioroi", cu o vioară-n mână. Voiai să debutezi, mânca-ţi-aş banu', şi încercai să tot cânţi. Un triumf.
Aveai un recital genial, cu care ai străbătut şi înnebunit ţara în lung şi-n lat, erai cel mai iubit improvizator, ţineai polivalentele şi sălile de sport ale ţării, în două deşte. Când jucai „palma scenică" îi paralizai pe Boss.
Te-am văzut, apoi ca actor consacrat, dirijând, jucându-te cu ditamai "Filarmonica" din Ploieşti. Ce nu făceai? După revoluţie sau înainte, nu ştiu, ai plecat, rămas, fugit în Canada, SUA. Ai revenit. Publicul te uitase.
Te-am invitat la un festival al berii la Mamaia şi Mazăre, Strutinski, Nicuşor Constantinescu au rămas uimiţi; de unde te-am scos? Venea o altă generaţie. Care nu te-a mai interesat să o cucereşti, ci doar să o înveţi.
Ai făcut demersuri particulare ca actor, profesor, fără mari ecouri, cum ai merita. Mi-e ciudă să văd ce se întâmplă acum, fie numai pe scena entertainmentului, de ce mai râde lumea azi.
A, da e un Puric, a fost un Doru Octavian Dumitru. Tu unde mai eşti, Gelule? Că-mi este tare dor de tine, de „filarmonică", de „păsărică mută-ţi cuibul" şi de un amic comun, Eugen Seceleanu, cu "Amanta mortului", ăla al tău... şi eu, rămân, tot al tău: devotat şi fidel spectator, admirator.
George Stanca