Legătura dintre celebra crainică TV Delia Budeanu și merele de Voinești
Despre Delia Budeanu, 73 de ani, se poate vorbi doar la superlativ. Telespectatorii postului TV românesc de stat, din anii 70-80, știu foarte bine acest lucru, doamna televiziunii românești fiind un veritabil reper în materie de eleganță și bun simț.
Puțini știu, însă, faptul că distinsa doamnă Budeanu a trăit, o perioadă, într-o zonă de vis a României, din județul Dâmbovița, unde a fost martora apariției a două produse autohtone de tradiție.
Tatăl ei a inventat celebrele soiuri de mere
„Deliciosul de Voinești și Frumosul de Voinești sunt frații mei”, i-a mărturisit Delia Budeanu Eugeniei Vodă, într-un interviu de excepție din seria „Profesioniștii”.
Este vorba, evident, despre cele două soiuri de mere care au adus prestigiu zonei pomicole din județul Dâmbovița. Tatăl doamnei Delia Budeanu, inginerul în pomicultură Gheorghe Moruju, este unul dintre profesioniștii care au pus bazele Staţiunii de Cercetare Pomicolă Voineşti.
El însuși a fost „părintele” celor două soiuri de mere, de aici și metafora promovată de fiica sa, după atâția ani.
„Deliciosul are puțin gust de ananas. Tata stă de vorbă cu merele lui. 33 de ani i-au luat tatălui meu pentru creația Deliciosului și 30 de ani pentru Frumosul de Voinești. Prefer Frumosul de Voinești. Este mai acidulat. Îmi plac merele mai acidulate”, i-a mărturisit Delia Budeanu Eugeniei Vodă.
Citește și: Cât de mari au crescut fiicele Danei Budeanu!
Apariția stațiunii de cercetare nu a fost lipsită de peripeții. Prin anii 70, inginerii au încercat să promoveze tehnicile de întreținere a pomilor fructiferi în rândul sătenilor. Aceștia nu erau foarte receptivi, altoirea sau toaletarea arborilor fiind considerate niște sacrilegii.
La un momenta dat, inginerul Gheorghe Moruju făcea o demonstrație într-o livadă, când proprietara, o anume Marina, s-a năpustit asupra sa cu toporul pe motiv că îi mutilează pomii fructiferi.
După mai mult timp, cei doi s-au intersectat, iar femeia l-a rugat insistent să revină în livada ei, pentru că singurii pomi care rodiseră erau cei îngrijiți de inginer, conform unei relatări a acestuia, publicată pe portalul gastroart.ro
Atacat cu toporul de o localnică
De altfel, această strategie de a-i fideliza pe localnici a asigurat supraviețuirea soiurilor românești de mere. Acum, Frumosul, Deliciosul și Generosul, apărut mai târziu în familia merelor de Voinești, sunt soiuri tradiționale în zona dâmbovițeană.
La 12 ani, Delia Budeanu s-a mutat, cu mama ei, la Turnu-Severin, după ce părinții ei au divorțat. „Mama era extrem de cultivată, frumoasă şi foarte fină, blândă şi bună. Tata era un tip dur, ca o stâncă. El îmi impunea să fiu prima, să nu greşesc, să iau toate premiile la şcoală“, a povestit Delia Budeanu într-un interviul acordat Adevărul, citat de Click! pentru femei.
Citește și: Dana Budeanu i-a luat în vizor pe bărbaţii din showbiz
La data de 1 iunie 1970, România făcea cunoştinţă pentru prima dată cu Delia Budeanu pe micul ecran, care a debutat, cu prezentări de concerte simfonice. A fost începutul unei cariere care s-a întins pe aproape trei decenii.
Dacă banuiți o legătură între numele Deliei Budeanu cu cel al Danei Budeanu nu vă înșelați. Delia Budeanu are o fiică Diana, dar și un fiu, Radu Ioan, fostul soț al creatoarei de modă, celebra Dana Budeanu.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
