Mircea Solcanu: ”O să apelez la mamă surogat”
Era o vreme când prezenta „Poveştiri de noapte”, la Acasă TV, împreună cu Cabral. Apoi, a migrat la Kanal D, la „Draga mea prietenă”. Însă o replică dată pe Facebook legat de un subiect delicat i-a stins lumina în televiziune.
A trecut prin multe, de la marginalizare, la blam public şi la o operaţie pe creier cauzată de o tumoare. Vestea bună e că Mircea Solcanu s-a vindecat. Numai că s-a vindecat şi de showbiz. Vedem în continuare cum a decurs convalescenţa.
OK!: Unde ai dispărut în aceşti 3 ani de absenţă de pe TV?Mircea Solcanu: Într-o zi un copil a dorit să facă o fotografie cu mine şi am fost de-acord (deși mă deranjează astfel de abordări în ultimul timp). După ce am făcut fotografia, mi-a spus că o va pune pe Facebook, însă nu știa care este pagina mea pentru „tag“. I-am spus că nu am Facebook, iar el scurt şi tăios mi-a spus: „Înseamnă că nu eşti om“. Așadar dispariția mea şi existența mea s-au întâmplat în același timp ca în fizica cuantică. O dispariție de undeva este o apariție altundeva. Deci nu am dispărut, nu mai doresc să apar. Deși constat ca dispariția cuiva de pe TV e asociată cu „moartea“ sau nonexistenţa pe Facebook, chiar cu neapartenenţa la rasa umană însăși. Şi, ca să revenim la dimensiunile cunoscute de „mase“, timp şi spațiu, la Constanţa şi doar la Constanţa. Nu am plecat în străinătate așa cum au scris unii „lăutari“ din presă, după ureche. Iar uneori o dispariție înseamnă mai mult decât o apariție.
Cât din vechiul Mircea Solcanu s-a păstrat în viaţa ta?Nu știu, dar cred că atât cât rămâne din omidă când devine fluture.
Am citit despre tine că te-ai dedicat cauzei animalelor…Am fost acolo tot timpul şi nu numai pentru animale, dar şi pentru cei care au suferit sau suferă nedreptăţi. Nu am stat să mă uit şi să devin complice. Știi, când ai sânge pe mâini iese greu până şi la spălat.
Îţi pare rău de răbufnirea de acum trei ani sau ai face la fel şi acum?Bineînțeles că aș face la fel, asta am crezut şi am spus.
