Recunoști personajele din imagine? Ea o îndrăgită artistă, el un mare sculptor. A iubit-o nespus, deși între ei era o diferență de vârstă de 37 de ani: „Aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră!”
Maria Tănase, „pasărea măiastră” a României, și Constantin Brâncuși, titanul sculpturii moderne, au trăit o poveste de iubire cu ecouri veșnice. Deși între ei erau 37 de ani diferență, legătura dintre ei a fost dincolo de carne și timp – o întâlnire rară între genii și sensibilități.
Ea - vocea unei națiuni
Maria Tănase a pășit pentru prima dată pe scenă în 1934, la teatrul de revistă „Cărăbuș”, condus de Constantin Tănase. Din acel moment, drumul ei s-a împletit cu al cântecului popular, pe care l-a înnobilat, l-a purtat în lume și l-a transformat în patrimoniu viu. Sub îndrumarea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, și-a format un repertoriu unic, bazat pe autenticitate și tradiție.
A devenit rapid o emblemă culturală a României, fiind aleasă să ne reprezinte la Expoziția Internațională de la New York din 1939. A cântat în fața unor personalități precum Yehudi Menuhin, George Enescu sau… Constantin Brâncuși.
El - sculptorul universal
Brâncuși nu avea nevoie de prezentări. Stabilit în Franța, dar profund legat de originile sale românești, el a fost și este considerat unul dintre fondatorii artei moderne. În creațiile sale, „zborul” era mereu prezent – și nu e întâmplător că a văzut în Maria Tănase o altfel de zburătoare. Nu de piatră, ci de sunet.
„Când te ascult cum le zici, Marie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră!” – i-a spus sculptorul artistei, într-unul dintre puținele momente în care cei doi au lăsat să se întrevadă sentimentele.
O dragoste discretă, dar adâncă
Maria avea în jur de 25 de ani. Brâncuși, 62. Și totuși, distanța de vârstă nu a contat. Au existat scrisori, întâlniri, tăceri și emoții nerostite. Nu s-au căsătorit niciodată, dar istoricii și biografii sunt unanimi: Brâncuși a iubit-o sincer, profund, cu toată ființa lui de artist.
În paralel, Maria a avut mai mulți admiratori. Magnatul Ben Smith i-a cerut mâna. Alții i-au promis averi. Dar niciunul n-a lăsat asupra ei amprenta pe care a lăsat-o sculptorul tăcut, care vorbea prin forme și linii curate.
Viața Mariei Tănase n-a fost doar una de scenă. A fost acuzată de spionaj, urmărită, cenzurată. În 1940, regimul legionar i-a distrus discurile, interzicându-i muzica. A refuzat colaborarea cu serviciile secrete germane și a fost suspectată că ar fi lucrat pentru britanici. A fost invitată să cânte în fața Casei Regale, dar și urmărită în timpul turneelor din Ankara sau Istanbul.
Totuși, nimic n-a reușit să-i oprească vocea. A înregistrat peste 300 de piese, a jucat în teatru și film și a trăit cu toată intensitatea unei flăcări care nu voia să se stingă.
Ultima dorință a Mariei Tănase
Maria Tănase s-a stins la 22 iunie 1963, răpusă de cancer pulmonar. Cu puțin timp înainte de moarte, și-a dictat ultimele dorințe. A cerut să nu i se facă o înmormântare „spectacol”, dar cortegiul ei a fost urmat de aproape un milion de oameni. A fost doliu național.
Printre ultimele ei gânduri, a cerut să se construiască o fântână pe un drum secetos, pentru ca drumeții să își potolească setea. Și i-a lăsat un mesaj soțului său, Clery Sachelarie:
„Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine şi împarte-le oamenilor”.
