Scrisorile lui Stanca. Dragă Sava Negrean-Brudaşcu,

image

Dragă Sava Negrean-Brudaşcu,

Era vremea când cu ceva îndemnuri ideologice, prin Tezaurul Folcloric al regretatei Marioara Murărescu, se auzeau în săli judeţene, cămine culturale, focare culturale spontane şi, evident, prin TVR o serie largă de cântece patriotice. De parcă Ardealul era luat cu asalt de austro-ungari. Dar să nu fac glume nepotrivite, ceva era. Ceva se petrecea atunci. Nu mai contează decât efectul lui cultural. Şi acesta a fost extraordinar - a făcut istorie …şi isterie… în cântec. Îmi amintesc că adesea la piesa asta cu Veta, cu dumneata şi celelalte colege, mă trezeam de-a dreptul plângând. Era, desigur, ceva în aer… În suflet de cântul vostru… 

Sigur, pleiada de ardelence care cântau şi propagau această muzică era uriaşă….ardelence. Plus feciorii. Aşa s-a impus Nicolae Furdui - Iancu şi ale sale ziceri din pieptu-i de aramă, aşa şi alţii. A fost o eră, chiar dacă uneori ironizată, oricum însufleţită. Mai ales, atenţie, că acest gen semi-oficial, marţial, chiar se practica - puţini mai ţin asta minte - şi la localuri. 

Jur că nu este banc şi că mi-s-a-ntâmplat aievea. Eram la Oradea într-o deplasare, la marele hotel unde cânta Maria Haiducu, mama prietenului meu - de atunci!  - Marcel. Discutam cu ea exact despre acest val incredibil, când a vrut să-mi exemplifice cu repertoriul ei adecvat…se-ntoarce către instrumentişti şi zice - jur! - Loţi, Pişta, Feri ! Un-doi-trei: “Noi suntem romââââni…”

Ei bine, atunci v-am descoperit eu pe voi. Sava Negrean, Veta Biriş, Floricile din Bihor. Apoi, Nicolae Iancu Furdui, lansat pe modelul “încă unui Ghiţă Turda”, necesar; drept ca un steag şi frumos cum cerul Patriei. Era parcă prototipul românului de Ardeal… Cum aveau nemţii modelul arian, o nebunie. Plăcea ardelencelor. Plăcea muntencelor. Plăcea moldovencelor. Plăcea bănăţencelor. 

Atunci, la apariţia ta în micul bloc amintit, s-a re-creat parcă pototipul de român ardelean. Nu “omul nou”, dă-i în mă-sa…Pe acest pesiaj ţi-am cântat de sute de ori cântecele cu mândrie sălăjeană, căci îs aciuat şi eu prin Bocşa. “Noi suntem români!”, “Doamne, ocroteşte-i pe români!”

Să nu crezi că glumesc, deloc chiar, dar mie unul mi-ar fi fost suficient o viaţă să fiu doar definit drept acela care se personifică doar într-unul dinte aceste cântece. Căci ambele au virtuţi de imn naţional. Pot fi oricând Imn Naţional. Mobilizatoare, tragice, optimist-învăluitoare, cu o măreţie dincolo de cea a Carpaţilor şi cu seninătatea cerului nost’…

Te invidiez celest, Doamnă a Imnului Naţional!

anamaria ferentz jpeg
credinciosi
BeFunky collage (38) jpg
image png
image png
regina letizia (5) jpg
jojo vacanta culinara jpeg
cove si sotia in turcia JPG
image
image
image
image
jador jpeg
GrasuXXL 189 jpeg
BeFunky collage (39) jpg
BeFunky collage (38) jpg
machine gun kelly
image png