Silviu Biriș, despre semnificația religioasă a zilei în care a murit Mircea Diaconu: „Nimic nu e întâmplător!” E adevărat că sufletele celor care mor în Postul Crăciunului ajung în Rai?
Mircea Diaconu, cu un palmares impresionant, în lumea teatrului și a filmului, s-a stins din viață, sâmbătă, 14 decembrie 2024, la vârsta de 74 de ani, la Spitalul Fundeni. În ciuda eforturilor medicilor, de a-i salva viața, artistul a pierdut lupta nedreaptă cu o boală grea, cancerul la colon. Exclusiv pentru Click!, actorul Silviu Biriș, fostul lui coleg de scenă, susține că Mircea Diaconu a murit într-o zi de mare importanță pentru artiști, din punct de vedere religios.
Înmormântarea va avea loc marți, la Cimitirul Săftica
Vestea că artistul Mircea Diaconu s-a stins din viață, la vârsta de 74 de ani, de cancer la colon, pe 14 decembrie 2024, a îndurerat lumea teatrului și a cinematografiei. Urma să împlinească 75 de ani, pe 24 decembrie. Teatrul Nottara și-a exprimat regretul trecerii lui în neființă, printr-un mesaj postat pe Facebook:
„Teatrul Nottara îşi exprimă profundul regret pentru pierderea marelui actor Mircea Diaconu. Cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu sunt aşteptaţi luni, 16 decembrie, între orele 11. 00-16.00. Transmitem condoleanţe familiei şi tuturor celor care l-au îndrăgit. Odihnească-se în pace!”. Înmormântarea va avea loc marți, la Cimitirul Săftica.
Silviu Biriș: „Am călătorit în multe turnee”
Și Silviu Biriș a împărțit scena, de-a lungul anilor, cu regretatul Mircea Diaconu. Consideră că ziua morții lui nu este deloc o întâmplare:
„Data morții sale este o zi foarte importantă, pentru breasla actorilor, e praznicul Sfântului mucenic Filimon, ocrotitorul făcătorilor de spectacole. Nimic nu este întâmplător în viața asta. Cu Mircea Diaconu am interacționat, de multe ori, în profesia noastră. Am călătorit în multe turnee, în țară și străinătate. Am jucat ani mulți, alături de soția lui, doamna Diana Lupescu și în regia ei.
„M-a cucerit cu modestia lui”
Era un actor iubit și stimat, peste tot unde mergea, și faptul că eram în compania domniei sale ne onora și este adevărat ne deschidea și multe uși. Da, peste toate, Mircea Diaconu era și un om de acțiune gospodar și întreprinzător.
Una dintre marile sale creații teatrale a fost în regia lui Victor Ion Frunză, în anii 90 spectacolul „Ghetou”. Acolo am avut bucuria să îl întâlnesc pentru prima dată îndeaproape. M-a cucerit cu modestia și cu dragostea pe care o avea față de noi actori tineri”, ne-a spus Silviu Biriș, exclusiv pentru Click!
„Nu există o explicație corectă teologică”
Este însă adevărat că sufletele celor care mor în Postul Crăciunului ajung în Rai, așa cum spune o vorbă din bătrâni?
Iată părerea lui Silviu Biriș, actorul absolvent de Teologie:
”Nu există o explicație corectă teologică sau dogmatică a celor care trec la Domnul în Postul Crăciunului. Dar se împarte mâncare de post, în această perioadă”.
Marele regret al lui Mircea Diaconu
Mircea Diaconu își exprimase un mare regret, înainte de a părăsi această lume:
„Să ştiţi că sportul şi teatrul înseamnă contact interuman. Înseamnă relaţia crudă dintre oameni. Aşa trebuie judecat sportul. Sunt zile în care avem spectacole în același timp cu marile derby-uri din campionat sau cu jocurile echipei naţionale. Colegii mei avansează atunci mica teorie că n-o să avem spectatori, din cauza meciurilor.
Unii dintre ei vor să sară peste zilele cu meciuri. Dar nu e aşa. Sala se umple de fiecare dată. Sincer, eu am jucat handbal la Liceul Sportiv din Câmpulung Muscel. Şi o făceam bine. Dar de fotbal, ce să vă zic?
Da. Mie mi se pare că fotbalul s-a separat cu durere de sport. De competiţia curată. S-a dus către industrie. Merg mulţi oameni după fotbal, dar, din păcate, nu sunt oameni de calitate.Trebuie să recunosc asta”, menționa el, conform gsp.ro.
A jucat în peste 50 de filme
Simbolul lumii artistice, Mircea Diaconu a interpretat numeroase roluri, de teatru și film, având un CV impresionant: „Revizorul” de Gogol, regia Lucian Pintilie (1972), „A 12-a noapte”, de Shakespeare, regia Liviu Ciulei (1973), „Furtuna”, de Shakespeare, regia Liviu Ciulei (1978), „Cum vă place”, de Shakespeare, regia Lucian Pintilie (1982), „Ultimul bal”, după Liviu Rebreanu, regia Dan Micu (1984), „Burghezul gentilom”, după Molière, regia Alexandru Dabija (1986).
Pe marele ecran a debutat în 1971, cu filmul „Nunta de piatră”, regizat de Dan Pița. A jucat în peste 50 de filme, dar succesul imens avea să i-l aducă rolul din spumoasa comedie „Buletin de București”, în 1983.
