„Cuibul de nebunii” din Mamaia al Reginei României, Maria, scos la licitație
Dacă ar fi trăit în zilele noastre povestea lor de iubire ar ține săptămâni întregi prima pagină a ziarelor, fie ele de scandal ori ba. Fiindcă în spatele diferențelor de rang nobiliar și a cutumelor epocii, ba chiar în pofida moravurilor vremurilor, englezoaica Maria de Edinburgh, venită la București pentru a deveni soția Regelui Ferdinand, și prințul român Barbu Știrbey au trăit o poveste de iubire ca-n povești. Iar pasiunea lor a fost atât de mare încât încă mai atinge și azi generațiile care se succed după dispariția fizică a protagoniștilor.
Barbu Știrbey, cel care anunța Bucureștiul în vara lui 1944 că se impune „inventarea unui partid comunist”, conștientizând ceea ce avea să vină peste țara sa, era un bărbat înalt, tras ca prin inel, cu ochi albaștri, vegheați de niște sprâncene bogate și părul la fel de brunet, se va îndrăgosti din prima clipă de viitoarea sa suverană. Regina va răspunde iubirii sale, ba chiar există istorici care susțin că ultimii doi copii ai cuplul regal (prințul Mircea și principesa Ileana) nu-l au ca tatăl natural pe Regelui Ferdinand, ci îi aparțin lui Barbu Știrbey. Cert e că prințul nu și-a trădat niciodată marea iubire, în timp ce regina nu a făcut la fel, Maria refugiindu-se pentru o bună bucată de vreme în brațele altui bărbat, cele ale canadianului Joe Boyle. În ultimii ani de viată, mai ales după ce devine văduvă, regina se va întoarce la Barbu Știrbey. Cei doi vor fi petrecând cu siguranță ceasuri de mare intimitate și pe malul Mării Negre.
Casa este impresionantă
Căci de pe la începutul veacului trecut a început dezvoltarea modernă a stațiunii Mamaia. Primele pavilioane pentru turiști, în fapt primele cabine de lemn, reunite, pentru băi, erau ridicate în 1906. Înlesnirea accesului turiștilor prin construirea căii ferate avea să cântărească enorm în modelarea ulterioară a stațiunii, modelare influențată totodată și de modernizarea portului din Constanța care împingea plaja spre satul din nordul orașului. O serie de întâmplări nefericite – devastarea reședinței regale din Constanța în anii Primului Război Mondial și distrugerea în urma unui incendiu a Pavilionului din Mamaia (1920) – aveau să aducă un influx important de modernizări stațiunii. Aportul cel mai important este adus de familia regală, care, în urma unei donații făcute de primăria Constanța, începe ridicarea unei reședințe de vară în stațiunea Mamaia. Viitorul complex lua ființă începând cu 1924, după planurile arhitectului Mario Stoppa și ideile Reginei Maria, iar doi ani și jumătate mai târziu avea să fie finalizat. După dispariția Regelui Ferdinand (iulie 1927), Maria dona Reginei Elena (mama viitorului rege, Mihai, întregul complex (decembrie 1927), păstrându-și doar o parcelă de circa 3.000 mp. Regina avea să ridice aici o vilă de vacanță, în stilul Palatului Tehna Juva din Balcic, cu minaret și deschidere către mare. Aproape mereu prezent lângă regină, Barbu Știrbey a găsit de cuviință șă-și ridice și el o vilă în apropiere. În același stil, pe partea opusă a complexului regal, Barbu Știrbey a construit o reședință foarte asemănătoare cu cea a Reginei Mariei, după proiectele aceluiași Mario Stoppa. Data de finalizare a vilei avea să fie 1930.
Vila cu minaret poate fi achiziționată cu circa o jumătate de milion de euro
În paranteză fie spus, Mario Stoppa nu era la prima realizare de succes, realizând printre altele proiectul Bisericii Italiene din București (1915-1916), proiectul Palatului Știrbey, Castelul Regal de la Săvârșin sau a făcut restaurări la Palatul Cotroceni (1940-1941). Utilizarea minaretului drept simbol rămâne mărturie a pasiunii și respectului pe care și Barbu Știrbey - la fel ca Regina Maria - îl purta culturii autohtone, rememorând astfel istoria turcă a satului Mamaia (în turcă Mamakioi/Mamai Kioi). Totodată, folosirea turnului-minaret conferă și astăzi o priveliște excepțională, de 360⁰. Anul 1930 nu este doar anul finisării reședinței, ci și anul în care Barbu Știrbey era forțat să plece în exil după accederea la putere a lui Carol II, cel care nu l-a iertat niciodată pentru avansurile făcute mamei sale.
Vila Prințului Barbu Știrbey este azi scoasă la licitație de către Artmark Historical Estate. Ea include demisol, parterul și un etaj, având nu mai puțin de 16 camere. Suprafața de teren pe care se ridică imobilul este de 420 de metri pătrați. Vila Barbu Știrbey are un preț de pornire de 450.000 de euro, iar estimările maxime ale vânzării indică și varianta atingerii pragului sumei de 550.000 de euro.
