176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Poetul are un crater pe Mercur cu numele său și o planetă îi poartă numele

15 ianuarie 2026 11:28

Pe 15 ianuarie 2026, România sărbătorește Ziua Culturii Naționale și îl omagiază pe Mihai Eminescu, poetul care a transformat profund literatura română și a devenit un simbol al identității culturale. La 176 de ani de la nașterea sa, opera și gândirea sa rămân relevante pentru toate generațiile, iar influența lui asupra limbii și culturii române este de necontestat.

176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu.

Cine a fost Mihai Eminescu

Mihai Eminescu s-a născut la Botoșani, pe 15 ianuarie 1850, fiind al șaptelea copil din cei unsprezece ai familiei Eminovici. Copilăria și-a petrecut-o între Botoșani și Ipotești, într-un mediu familial care i-a stimulat sensibilitatea artistică și interesul pentru cultură. Încă din primii ani de școală, s-a remarcat prin inteligență și seriozitate, studiind mai târziu la Cernăuți, unde a început să se contureze ca un spirit literar și critic.

În ciuda talentului său evident, Eminescu a întrerupt studiile liceale și a lucrat ca funcționar la Tribunalul din Botoșani și la comitetul județean. Această experiență i-a oferit o perspectivă asupra vieții sociale și administrative, influențând mai târziu temele critice din operele sale.

Debutul literar a avut loc în 1866, cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, dedicată profesorului său, iar revista Familia i-a publicat poezia „De-aș avea”, marcând și schimbarea numelui din Eminovici în Eminescu. În paralel, a activat și în teatru, colaborând cu personalități precum Ion Luca Caragiale, ceea ce i-a extins orizontul cultural.

Studiile universitare și implicarea în Junimea

Între 1869 și 1874, Mihai Eminescu a studiat filozofia, dreptul și economia la Viena și Berlin, colaborând cu revista Convorbiri Literare și participând la promovarea tradițiilor românești prin cercul literar „Orientul”. Relațiile cu personalități precum Titu Maiorescu, Ioan Slavici și Veronica Micle i-au consolidat influența culturală, iar contribuțiile sale la societatea Junimea au fost esențiale pentru afirmarea literaturii române moderne.

Revenit în țară, Eminescu a ocupat funcții precum director al Bibliotecii Centrale Universitare din Iași, profesor suplinitor și redactor la ziare locale. În această perioadă, a influențat generații de scriitori și a promovat valorile culturale ale României.

Poetul care a definit literatura română

Mihai Eminescu a transformat poezia și proza românească prin frumusețea limbii, originalitatea stilului și profunzimea gândirii.

Printre creațiile sale fundamentale se numără:

Luceafărul
Scrisorile
De-aș avea
Somnoroase păsărele
Pe lângă plopii fără soț

Aceste opere continuă să fie studiate, recitate și apreciate de cititori, consolidând cultura și identitatea națională.

Ultimii ani și moștenirea literară

Din 1883, Mihai Eminescu a manifestat semne de boală mintală, fiind internat în sanatorii din România și Viena. Poetul a decedat la 39 de ani, pe 15 iunie 1889, iar înmormântarea sa la Cimitirul Bellu a transformat locul într-un simbol al culturii române.

Deși a publicat în timpul vieții doar un volum de poezii și articole în reviste, moștenirea sa literară a definit standardele limbii române și continuă să inspire generații întregi.

Lucruri mai puțin știute despre Mihai Eminescu

1. Era pasionat de fotbal și înot

Deși îl cunoaștem mai ales ca poet și om de cultură, Eminescu era sportiv în tinerețe: îi plăcea să joace fotbal și excela la înot - făcea mișcări acrobatice în apă și își menținea o formă fizică de invidiat pe bălțile din copilărie sau la Cernăuți.

2. Matematica nu îi plăcea deloc

Chiar dacă avea o memorie excepțională, Eminescu ura matematica și nu putea reține formule sau numere.

3. Își speria tatăl cu… șerpi

În copilărie, Mihai Eminescu obișnuia să prindă șerpi din pădure și să-i pună aproape de casă pentru a-l speria pe tatăl său.

4. Era fumător înrăit și mare amator de cafea

Din relatările contemporanilor reiese că poetul fuma mult și bea multă cafea - deseori scria sau discuta ore în șir în cafenele, unde se întâlnea și cu prietenii săi.

5. Cunoștea multe limbi străine

Poetul era erudit și vorbea sau studia foarte multe limbi: latină, greacă, germană, italiană, franceză, turcă, spaniolă, albaneză și sârbă, ceea ce i-a permis să traducă și să înțeleagă texte diverse.

6. A scris poezii până în ultimele clipe

Chiar în momentul morții, în hainele în care a decedat i-au fost găsite două poezii („Viața” și „Stele în cer”), scrise de el.

9. A fost tradus în zeci de limbi și are un crater pe Mercur cu numele său

Opera lui Eminescu a fost tradusă în peste 60 de limbi, inclusiv în chineză sau arabă. În plus, atât un crater de pe planeta Mercur, cât și o planetă minoră poartă numele Eminescu ca omagiu internațional.