A fost rezolvat misterul dispariţiei uneia dintre cele mai cunoscute sonde spaţiale
Agenţia spaţială britanică a rezolvat, vineri, misterul privind dispariţia, în urmă cu 11 ani, a modulului marţian Beagle 2, anunţând că sonda transportată de satelitul ştiinţific Mars Express a ajuns pe suprafaţa planetei roşii în ziua de Crăciun din 2003, transmite AFP.
"Beagle 2, pe care o consideram pierdută din 2003, a fost descoperită parţial deschisă pe suprafaţa planetei", a explicat UK Space Agency, agenţia spaţială britanică, într-un comunicat citat de Mediafax.
Dispariţia modulului marţian a pus o lumină negativă asupra misiunii Mars Express, prima explorare a unei alte planete a Sistemului Solar lansată de Agenţia Spaţială Europeană (ESA), care continuă şi în prezent.
Sonda Beagle 2 a fost declarată oficial pierdută definitiv pe 6 februarie 2004.
Dovada privind semi-succesul său a fost oferită de imaginile de înaltă rezoluţie realizate de sonda americană Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), care se află pe orbita marţiană din anul 2006.
Imaginile atestă că micul modul Beagle 2, cu o greutate de circa 70 de kilograme, nu s-a dezintegrat la impactul cu solul marţian, contrar celor crezute de oamenii de ştiinţă.
De fapt, motorul de concepţie britanică a reuşit să aducă sonda la sol, aparent intactă, la cinci kilometri de bazinul prăfos Isis Planitia, locul prevăzut pentru atingerea suprafeţei lui Marte.
După separarea lui Beagle 2 de sonda Mars Express, care a călătorit prin spaţiu şase luni şi peste 400 de milioane de kilometri pentru a intra pe orbita lui Marte, savanţii au pierdut orice contact cu modulul care a ajuns, după cum s-a dovedit vineri, pe suprafaţa planetei.
"Fazele complexe de apropiere, coborâre şi aterizare par să se fi derulat perfect, dar se pare că în faza finală Beagle 2 a avut probleme", a comentat David Parker, şeful Agenţiei spaţiale britanice.
După deschiderea paraşutelor şi a sistemelor gonflabile de protecţie la aterizare (airbag-uri, n.r), Beagle 2, care avea forma asemănătoare unui disc la intrarea în atmosfera marţiană, trebuia să-şi deschidă "petalele" dotate cu captatoare solare, pentru alimentarea cu energie, şi să înceapă să comunice cu ajutorul unei antene.
Nu se poate vorbi despre "un eşec total". "Cel puţin, a avut loc o atingere a suprafeţei lui Marte", a subliniat, vineri, directorul general al ESA, Jean-Jacques Dordain, într-o declaraţie de presă susţinută la Paris.
Sonda spaţială Mars Express, lansată pe 2 iunie 2003 de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, cu ajutorul unei rachete Soyuz-Fregat, avea ca scop principal căutarea eventualelor semne de viaţă pe Marte, o ipoteză susţinută de mult timp de amatorii de literatură ştiintifico-fantastică.
Modulul Beagle 2, dotat cu o foreză, ar fi trebuit să preleveze eşantioane de sol marţian de la o adâncime de doi metri.
Cercetătorul britanic Colin Pillinger, considerat tatăl lui Beagle 2, a murit în luna mai 2014.
