Adolescentele, tot mai atrase de acidul hialuronic. Avertismentul medicilor despre efectele injectărilor repetate

Tot mai multe adolescente, inclusiv eleve de liceu care nu au împlinit încă vârsta majoratului, apelează la proceduri estetice de volumizare a buzelor cu acid hialuronic sau chiar solicită injecții cu botox „în scop preventiv” imediat ce trec de 18–20 de ani.

Fața de filtru” a devenit un ideal pentru adolescente Foto: pexels

Fenomenul ia amploare sub presiunea rețelelor sociale și a standardelor nerealiste create de filtrele digitale, însă specialiștii avertizează că urmările pot fi dramatice și definitive.

Într-o analiză pentru News.ro, medicul dermatolog Cristina Safta și psihologul Yolanda Crețescu explică de ce „reparațiile” rapide ale chipului ascund riscuri medicale ireversibile și o profundă nesiguranță emoțională.

Avertismentul medicului dermatolog Cristina Safta

Deși legislația permite efectuarea procedurilor estetice abia de la 18 ani, dr. Cristina Safta atrage atenția că rezultatele injectărilor sunt vizibile cu ochiul liber și la fete de liceu, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la locurile în care acestea își fac intervențiile și dacă acolo sunt respectate normele de siguranță.

Medicul demontează unul dintre cele mai răspândite mituri promovate în mediul online – ideea că acidul hialuronic poate fi topit oricând fără urmări – și compară țesutul buzelor cu un balon umflat la maximum:

„Ce trebuie să ştim este că, deşi acidul hialuronic este marketat şi targetat ca fiind complet reversibil, ţesuturile noastre nu sunt reversibile. Ele, odată afectate de volumul exagerat, nu-şi vor mai reveni la volumul anterior injectărilor doar pentru că noi vom topi substanţa de acolo. (...) Gravă şi complet ireversibilă este fibroza care apare din cauza injectărilor repetate. Ce înseamnă asta? Că ţesutul care este sănătos, este moale, aşa cum ar trebui să fie, este înlocuit de un ţesut cicatricial, nu avem cum să corectăm la ora actuală genul acesta de fibroză iar aceste paciente o să observe în timp, că, deşi reinjectează, buza lor nu va mai răspunde la niciun fel de tratamente, nici de umplere nici de desumflare”, a explicat dr. Cristina Safta pentru sursa citată.

Potrivit medicului dermatolog, botoxul nu se folosește preventiv, iar vârsta minimă la care o persoană ar putea avea reală nevoie de o astfel de procedură este în jur de 26–27 de ani „dacă avem ghinion”, ori abia după 30–40 de ani în mod obișnuit.

„Oglinda nu are filtre, iar diferența ți se pare o deficiență”

Din perspectivă psihologică, psihologul Yolanda Crețescu arată că majoratul a devenit pentru multe tinere doar un „prag birocratic” așteptat pentru a-și modifica aspectul fără acordul părinților. Banalizarea acestor proceduri – comparate adesea cu o simplă vizită la manichiură – și avalanșa de imagini editate de pe Instagram, TikTok și Snapchat au creat un standard de frumusețe uniformizat.

„De ce recurg la astfel de intervenţii? Este presiunea reţelelor sociale şi faţa de filtru. Instagramul, TikTok-ul, Snapchat-ul au creat un standard de frumuseţe aproape uniformizat. Buzele sunt pline, pomeţii sunt înalţi, pielea este fără textură. De ce? Pentru că filtrele fac acest lucru accesibil, iar tu când te priveşti ca tânără sau ca adolescentă în oglindă, bineînţeles că oglinda nu are filtre, şi diferenţa ţi se pare o deficienţă: «Tu nu eşti normală, tu nu eşti ca toate celelalte»”, a explicat Yolanda Crețescu pentru News.ro.

Specialistul avertizează că, în spatele dorinței de a avea buze mai pline, nu se află aproape niciodată o nevoie estetică reală, ci nevoia de validare, comparația permanentă – uneori alimentată încă din copilărie – și riscul instalării dismorfiei corporale. În plus, la 18 ani, corpul și trăsăturile feței sunt încă în dezvoltare, proces care continuă până în jurul vârstei de 25 de ani, iar intervențiile premature pot declanșa un cerc vicios de dependență.

„Noi, psihologii, tragem acest semnal de alarmă şi de fiecare dată când o tânără vrea să-şi schimbe faţa pentru a se simţi acceptată, problema nu este faţa, ci este încrederea în sine”, a concluzionat psihologul Yolanda Crețescu.