Afirmație plină de ură despre România din Rusia. „După cum știți...”
Rezoluţia Parlamentului European privind returnarea aurului românesc trimis pentru păstrare în Rusia în 1916-1917 l-a înfuriat pe fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, care a înjurat Uniunea Europeană, iar la adresa României a avut o afirmație plină de ură. Medvedev a numit Rezoluția PE drept o „obrăznicie” și a spus că Uniunea Europeană „nu poate fi decât trimisă la dracu”. Despre români a spus că „după cum știți, ei nu sunt o națiune”
Mesajul plin de ură al lui Dmitri Medvedev
Parlamentul European a adoptat joi o rezoluţie prin care cere Rusiei să restituie integral tezaurul naţional al României pe care şi l-a însuşit ilegal.
În rezoluţie, eurodeputaţii subliniază faptul că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul naţional al României, trimis în Rusia între 1916 şi 1917 pentru a fi păstrat în siguranţă, nu a fost niciodată returnat integral de Rusia.
„Ei bine, nici măcar nu ştiu cum să răspund la o asemenea obrăznicie”, a reacţionat fostul preşedinte rus pe pagina sa din VKontakte (Facebook-ul rusesc), declarând că UE „a furat” active ruseşti în valoare de 300 de miliarde de dolari, iar acum „cere returnarea ‘aurelului'” Bucureştiului, potrivit TASS, citat de Agerpres.
„În limba rusă nu mai ai cum să spui, poţi doar să-i trimiţi …”, a afirmat Medvedev, adăugând imediat: „De fapt, ia mai duceţi-vă la dracu!”.
Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei a citat, de asemenea, o remarcă a unuia dintre personajele din filmul „Brat-2” („Fratele -2”) al regizorului rus Aleksei Balabanov: „Într-un cuvânt, e român!”. „Românii, după cum ştiţi, nu sunt o naţiune, ci un fel de a fi”, a spus Medvedev, făcând referire la acelaşi personaj cinematografic.
Medvedev i-a numit pe liderii europeni „nişte idioţi şi nişte papă-lapte neînsemnaţi”, adăugând că prin decizia lor de a sprijini cererile Bucureştiului au surprins din nou. Fostul preşedinte rus a spus că aurul a fost naţionalizat în 1918 de către autorităţile sovietice „pentru purtarea proastă” a României. URSS, a continuat Medvedev, a refuzat să plătească datoriile Imperiului Rus, iar „România a acceptat asta”, notează TASS.
În plus, în urma celui de-Al Doilea Război Mondial, Moscova nu a cerut reparaţii pentru acţiunile Bucureştiului din „perioada sa nazistă”, a mai spus Medvedev.
Odiseea tezaurului trimis la Moscova, pe care ruşii nu l-au mai restituit
Toamna anului 1916 a fost cu siguranță cea mai dramatică din istoria României. Înfrângerile suferite atunci de armata română au forțat autoritățile române să abandoneze mai mult de jumătate din teritoriul țării, inclusiv Bucureștiul, și să se retragă la Iași. Se punea însăși problema supraviețuirii statului român. Cu un aliat rus nesigur, care a intervenit tardiv în ajutorul armatei române, viitorul părea sumbru pentru poporul român. Trebuia salvat tot ce mai putea fi salvat, iar tezaurul BNR reprezenta o prioritate nu numai datorită valorii sale, dar și faptului că emisiunea monetară a statului era garantată cu acest stoc metalic.
Încărcarea tezaurului în trenul pus la dispoziție de Rusia s-a făcut în prezența ambasadorului rus și a reprezentanților BNR și s-a încheiat două zile mai târziu. Trenul a ajuns la Moscova pe 21 decembrie 1916, iar cel de-al doilea transport pe 3 ianuarie 1917, tezaurul fiind depozitat în Sala Armelor din Kremlin.
În urma inventarierii, a fost întocmit un proces-verbal semnat de doi reprezentanți ai ministrului de Finanțe rus, de trei delegați ai BNR și de Pierre Guérin, consulul general al României la Moscova, în calitate de reprezentant al Guvernului român.
Conform documentului, tezaurul BNR avea o valoare de 314.580.456, 84 lei aur. La acesta se adăugau bijuteriile Reginei Maria, evaluate la 7 milioane de lei aur, scrie Historia.
