Artistul britanic care a vândut un rechin în formol cu 10 milioane de dolari revine cu picturi șocante

Excentricul artist britanic Damien Hirst n-ar fi putut alege un nume mai potrivit pentru prima sa expoziție de pictură, organizată în luna ianuarie la Wallace Collection, o casă veche, din inima Londrei. ,,No Love Lost” - expresie englezească ce sugerează, subtil, antipatia profundă dintre două persoane - nu este doar un titlu sugestiv, ci și laitmotivul relației dintre Hirst și criticii săi.

După ce ziarul britanic ,,The Independent” l-a numit ,,incapabil să deseneze”, iar ,,The Guardian” și-a dat cu părerea în legătură cu capetele de mort din creațiile sale, numindu-le ,,la fel de reușite precum prăjiturile în formă de cracniu pe care le găsești în Mexic de Ziua Morților”, Hirst merge mai departe ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. În definitiv, ce altceva ar putea să facă un artist care a reușit să vândă cu aproape zece milioane de lire sterline un rechin-tigru conservat în formaldehidă, numindu-l ,,operă de artă”?

În camerele cu miros discret de scorțișoară ale Hertford House, casa ce găzduiește The Wallace Collection, se află expuse picturi ale marilor maeștri europeni, precum Tițian sau Rembrandt, însă tovărășia geniilor nu este deloc intimidantă pentru Hirst. ,,Am convingerea că, dacă Tițian ar fi trăit în zilele noastre, și el ar fi împăiat maimuțe în aldehidă formică”, declara acesta, cu seninătate, la lansarea expoziției sale.

În aceleași încăperi luminoase, cu tapet dungat cu irizații aurii, tablourile din ,,perioada albastră” a lui Hirst sunt surprinzător de...negre. Un cap de mort stilizat răsare din mijlocul unei pânze negre, zgâriate de câteva linii drepte și de câteva zeci de puncte așezate sub formă de matrice. În fiecare punct se află vopsea amestecată cu nisip, un impuls de moment al lui Hirst. Pe peretele opus, tot pe un fond negru brăzdat de tușe de pensulă și de zgârieturi sub formă de linii, se află pictată o formă naivă, asemănătoare unui plamân uman din care răsar...copaci. Hirst a numit tabloul ,,Femeia pădurii”. Criticii săi l-au numit ,,o combinație nereușită de Blair Witch Project și Halloween”.

Cu toate acestea, filosofia de viață a lui Hirst rămâne cel puțin reconfortantă. Acuzat că oricine ar fi putut să creeze asemenea ,,capodopere”, britanicul își îndreaptă pe nas ochelarii cu rame negre și răspunde calm, cu inconfundabilul său accent: ,,Și totuși nimeni n-a făcut-o, nu-i așa?”.