Beatrice Rancea: „Accidentul mi-a schimbat ireversibil viaţa“
"Toată viaţa mea am văzut-o prin prisma dansului, nicio secundă nu m-am gândit că voi face altceva. Nici măcar nu mi-am dorit să fac coregrafie, eram numai interpret. Până la acel moment acumulasem foarte mult, era o recunoaştere, primind roluri la care visasem o viaţă întreagă. Când am avut accidentul, în 1989, eram în lucru cu „Romeo şi Julieta", rol cu care nu am mai ajuns pe scenă.
Emoţional a fost greu, pentru că ştiam că aş fi mai fi putut să fac cinci-şase ani performanţă. Dar mi s-a părut un compromis să stau în Operă să-mi iau salariul. Aş mai fi putut profesa, dar nu la nivel de performanţă - sunt roluri la pantof de caracter, la papuc de dans, adică nu neapărat la poante. Plângeam în fiecare zi, cu toate că doctorii mă asigurau că piciorul se vindecă. Eu ştiam că dacă te doare o unghiuţă nu poţi urca pe scenă, dar cu cinci operaţii pe genunchi?
Mi s-a scos dintr-o porţiune a piciorului os, ligament şi muşchi şi mi s-a refăcut tot genunchiul. Este imposibil ca acele ligamente şi articulaţia să aibă aceeaşi elasticitate şi aceeaşi rezistenţă la efort. Şi acum simt că îmi sare genunchiul. Acel accident mi-a schimbat ireversibil viaţa", a spus Betrice Rancea.
Citeşte în ADEVARUL întreg interviul!
