Capcana nevăzută în care cad tot mai mulți tineri. Evită efortul intelectual și cred orbește în Chat GPT. Care sunt riscurile?
Tot mai mulți studenți se expun, fără să știe, unui pericol care le poate afecta direct capacitatea de a învăța cu adevărat. Lipsa de înțelegere a acestui fenomen, combinată cu încrederea oarbă în rezultate aparent corecte, le pune în pericol viitorul profesional. Mulți riscă să piardă esența educației, în ciuda faptului că la școală obțin note bune.
Problema nu ține doar de tehnologie, ci de absența discernământului. Iar universitățile trebuie să reacționeze rapid. Dacă nu, vom avea generații întregi de absolvenți fără competențe reale.
Studenții se expun unui risc pe care nu-l înțeleg
Inteligența artificială generativă (IA) este antrenată pe corpuri uriașe de texte, videoclipuri și imagini pentru a identifica tipare. Pe baza acestor tipare, ea creează texte, videoclipuri și imagini noi. Datorită învățării automate, își îmbunătățește capacitatea de generare de fiecare dată când este utilizată.
Pe măsură ce inteligența artificială devine integrată în viața academică, a apărut o realitate îngrijorătoare: studenții sunt extrem de vulnerabili în fața utilizării sale.
Nu știu suficient despre ce este IA pentru a fi atenți la limitele sale. Și nu cunosc destul nici despre conținutul disciplinelor studiate ca să poată evalua corect oricum. Cu alte cuvinte, ei nu știu ce nu știu, scrie The Conversation.
Cele patru pericole
Programele de tip AI, precum ChatGPT sau Claude, produc texte cu o încredere remarcabilă. Studenții fără expertiză în domeniu nu își dau seama când aceste sisteme greșesc complet.
Titlurile din presă deja arată consecințele: avocați care prezintă instanțelor citări de cazuri fabricate de IA, spitale care folosesc unelte de transcriere IA care inventează declarații ce nu au fost niciodată rostite.
Chat GPT poate greși pentru că nu „înțelege” nimic în sensul uman al cuvântului.
Un raport recent al Microsoft arată că cei care știu cel mai puțin despre un subiect sunt cei mai predispuși să accepte răspunsuri greșite ca fiind corecte, mai ales când sunt formulate cu siguranță de sine. Iar exact asta se întâmplă acum în mediul universitar.
Studenții primesc informații bine scrise, dar eronate, și nu au bagajul de cunoștințe necesar pentru a le corecta.
În acest fel, încrederea oarbă devine un pericol real. Nu doar că îi învață greșit, dar le dă impresia că știu mai mult decât știu în realitate. Apar diplome fără expertiză, iar diferența dintre a părea competent și a fi cu adevărat pregătit se adâncește.
Așadar, cele patru mari pericole sunt:
- încredere oarbă în capacitățile IA
- folosirea IA pentru a evita învățarea reală
- necunoașterea modului în care funcționează IA
- perpetuarea decalajului dintre expertiză și zgomotul sigur pe sine, dar lipsit de fundament
Educația nu înseamnă doar a primi răspunsuri
Miza educației universitare este formarea unei gândiri critice, dezvoltarea unei relații personale cu cunoașterea. Când studenții se obișnuiesc să evite efortul intelectual, pierd transformarea esențială pe care o oferă învățarea autentică. Cu alte cuvinte, nu doar conținutul contează, ci și procesul de înțelegere.
Mai mult, chiar și cei care conștientizează că unele informații pot fi greșite nu au întotdeauna instrumentele pentru a face diferența între adevăr și eroare. Fără expertiză solidă în domeniul studiat, recunoașterea unei greșeli devine aproape imposibilă.
„Este ca și cum ai avea un detector general de aberații, dar nicio cale să distingi adevărul de ficțiune”, a descris Chat GPT pentru sursa citată profesorul Punya Mishra de la Universitatea de Stat din Arizona.
Ce pot face universitățile
Trei direcții sunt esențiale:
Predarea alfabetizării critice: Studenții trebuie să înțeleagă cum funcționează sistemele moderne de informare.
Un simplu curs de „Introducere în inteligența artificială” nu este suficient. Fiecare disciplină trebuie să le arate studenților cum se intersectează IA cu domeniul respectiv și, mai ales, să-i învețe să reflecteze asupra implicațiilor etice ale utilizării IA.
Asta înseamnă să ne întrebăm, de exemplu, dacă e corect ca inteligența artificială să fie antrenată cu materiale protejate de drepturi de autor, dacă textele și imaginile pe care le produce sunt părtinitoare și cât de mult afectează mediul folosirea acestei tehnologii., explică The Conversation.
Accent pe dezvoltarea cunoașterii. Instituțiile de învățământ superior trebuie să combată activ percepția că universitatea oferă doar diplome.
Trebuie să-i ajutăm pe studenți să înțeleagă valoarea dobândirii expertizei într-un domeniu. Acest lucru nu este întotdeauna evident pentru cei care văd universitatea doar ca o rampă spre un loc de muncă, ceea ce îi determină să trateze cunoașterea în mod instrumental – și să folosească IA în moduri care le blochează contactul cu idei complexe.
O relație personală cu cunoașterea este ceea ce îi va pregăti pentru un viitor dominat de IA. Promovarea valorii cunoașterii trebuie să fie parte din fișa postului fiecărui cadru didactic.
