1 Mai, Ziua Muncii. Ce semnificație are această sărbătoare și cum a apărut
1 Mai sau Ziua Muncii este marcată anual în mai multe ţări din jurul lumii, printre care şi România. Dacă pe vremea comunismului, în această zi, erau organizate parade cu muncitori şi pionieri, în momentul de faţă, lumea preferă să petreacă la mare, munte sau iarbă verde. Iată însă care este semnificaţia zilei de 1 Mai sau Ziua Muncii şi cum arăta ea pe vremea comunismului.
1 Mai este o bună ocazie pentru români să se bucure de începutul sezonului estival şi să dea o fugă până la mare sau să iasă la un grătar cu familia şi prietenii. Planurile unora au fost oarecum date peste cap anul acesta, pentru că Ziua Muncii a picat chiar într-o duminică, aşa că nu ne putem bucura de o minivacanţă, ca alte dăţi.
Dar care este semnificaţia acestei zile şi de unde a pornit totul?
1 Mai, Ziua Muncii - cum a apărut această sărbătoare
La originea 1 Mai stă o mişcare a sindicaliştilor din Chicago, SUA, care au ieşit în stradă, în data de 1 mai 1886, pentru a cere reducerea zilei de muncă la opt ore. În jur de 90.000 de oameni au protestat atunci, iar 40.000 de ei erau în grevă.
Citește și Ce poți să faci de 1 Mai în București? Concerte, piese de teatru și activități pentru copii
Demonstraţiile au continuat până în 3 mai, când forţele de ordine au intervenit, iar patru muncitori au fost ucişi şi mai mulţi răniţi. În acea seară, un protest a fost organizat în Piaţa Haymarket, iar o bombă a fost aruncată spre poliţie. Şapte oameni ai legii au murit, în jur de 60 fiind răniţi. Forţele de ordine au ripostat, iar 200 de protestatari au fost răniţi.
Opt lideri ai mişcării au fost arestaţi şi judecaţi. Pe a-i ajuta, muncitori din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franţa şi Spania au adunat fonduri. Şapte dintre ei au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, iar unul a primit o sentinţă de 15 ani. Ancheta a fost redeschisă după şapte ani, iar cei opt lideri au fost găsiţi nevinovaţi.
În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhişti, care aparţineau unei mişcări muncitoreşti promotoare a tacticilor militante, violente, au fost judecaţi. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franţa şi Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 7 dintre aceştia au fost condamnaţi la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viaţă) şi unul la 15 ani închisoare. Şapte ani mai târziu, o nouă investigaţie i-a găsit nevinovaţi pe cei 8.
În anul 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a stabilit ca 1 Mai să fie Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor de la Chicago.
Între timp, SUA au schimbat data, iar americanii machează Ziua Muncii în prima luni din septembrie. Multe ţări din Europa, mai ales cele din fostul bloc comunist, unde 1 Mai era sărbătoare naţională, dar şi ţari precum Chile, au păstrat 1 Mai drept Zi a Muncii.
Ziua Muncii în România
Prima Zi a Muncii a fost marcată în România în 1890, în timpul domniei lui Carol I. Timp de 55 ani, oamenii au sărbătorit această zi prin ieşiri la iarbă verde şi sărbători câmpeneşti.
Schimbarea s-a produs o dată cu venirea regimului comunist. Întrucât, la origini, Ziua Muncii era una americană, deci a duşmanului imperialist, liderii comunişti au schimbat puţin începuturile 1 Mai: această zi îşi avea acum rădăcinile în grevele clasei muncitoare din perioada de criză economică din 1930. Gheorghe Gheorgiu Dej şi Nicolae Ceauşescu au devenit simbolurile 1 Mai.
În anii comunismului, muncitorii primeau liber, dar trebuiau să meargă la paradele şi manifestaţiile care se organizau în acea zi. Pe străzile şi stadioanele din oraşe erau organizate manifestaţii de propagandă. La defilări, se intonau imnuri în cinstea regimului, pionieri şi copii cu coroniţe ţineau elogii, iar soţii Ceauşeşcu erau primiţi cu aplauze şi onoruri.
Cum obișnuiesc românii să sărbătorească 1 Mai
După căderea regimului comunist, România a renunţat la paradele grandioase. Acum, 1 Mai este începutul sezonului estival, iar oamenii preferă să meargă la mare sau la munte. Unii ies la iarbă verde şi fac grătare cu prietenii şi familia. Tinerii merg în cluburi şi se distrează până în zori.
Bineînţeles, micii şi berea sunt nelipsite de pe mesele românilor în această zi, ce nu mai are deloc aerul de sărbătoare propagandistică, aşa cum era în perioada lui Ceauşescu.
Citește și Prognoza meteo de 1 mai 2022. Cum va fi vremea la mare, de Ziua Muncii
Mesaje pe care le poți trimite de 1 Mai
De 1 Mai, poţi să te amuzi cu colegii şi prietenii tăi şi le poţi trimite un mesaj haios. Dacă eşti în pană de idei, avem noi câteva.
“Cine nu munceşte nu greşeşte, iar cine nu greşeşte merită promovat.”
“Munca nu a omorât niciodată pe nimeni… dar de ce să riști?”
“Ce poţi face azi nu lăsa pe mâine… lasă până după 1 Mai, ca ori se rezolvă, ori nu mai trebuie făcut.”
“Munca este sfântă, aşa că nu te atinge de ea!”
„Distracţie maximă în mini vacanţa de 1 Mai! Să aduni amintiri frumoase şi relaxare cât cuprinde!”
„Munca îl înnobilează pe om, dar societatea noastră n-are nevoie de nobili… la distracţieee!”
„De 1 Mai, Ziua Internaţionala a Muncii va doresc o mini-vacanta plăcută şi un an plin de realizări profesionale”.
„Râde iara primăvara, peste câmpuri, peste plai, veselia umple ţara, c-a venit Întâi de Mai!”
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
