1 Martie, Marțișor. Cum se alege baba de primăvară
Una dintre cele mai frumoase tradiţii este alesul babei de primăvară. Babele sunt văzute în mitologia română drept vestitoarele primăverii. Martie era considerat începutul anului, fiind asociat cu renaşterea, astfel că primele zile din lume veneau cu vreme capricioasă, marcând lupta din iarnă şi primăvară, dintre vechi şi nou. Cine a fost Baba Dochia şi cum vă alegeţi baba, aflaţi mai jos.
Cum îţi alegi baba
În perioada 1-9 martie femeile îşi pot alege o babă, în popor se spune că aşa cum va fi vremea în acea zi, aşa îţi va fi tot anul. Pe de altă parte se spune că vremea reflectă caracterul omului, semn că dacă vremea e rea, la fel e şi persoana.
Sunt două moduri prin care vă puteţi alege baba, fie alegeţi la întâmplare, fie în funcţie de ziua naşterii. De exemplu dacă eşti născută în data de 3, baba va fi pe 3 martie. Pe de altă parte, dacă eşti născută în data de 29, trebuie să aduni cele două crifre: 2+9=11, şi din nou să aduni 1+1=2, baba ta fiind pe 2 martie.
După Babe, vin Moşii despre care se spune că aduc vreme mai frumoasă.
Cine a fost Baba Dochia
Se spune că Baba Dochia şi-a luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia pe care conform Dicţionarului de Mitologia Română, scris de etnograful Ion Ghinoiu Biserica ar fi sanctificat-o şi suprapus-o peste o mare zeiţă agrară, celebrată în acele vremuri la începutul lunii martie.
Etnograful ne aduce mai multe variante ale legendelor Babei Dochia
„Date despre uzurparea zeiţei precreştine sunt oferite de chiar legendele Dochiei care ne introduc în lumea specifică satului vechi românesc, precum nelipsitele tensiuni dintre soacră, Baba Dochia, şi noră. Conform legendelor, Baba Dochia, personificare a timpului îmbătrânit, vrea să-şi urce oile la păşunea montană în plină iarnă, la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie. Ca să se convingă că a venit vara, îşi trimite nora în pădure să-i aducă fragi copţi.
Aceasta, ajutată de Dumnezeu apărut sub forma unui moşneag, găseşte fragi copţi şi îi duce soacrei într-o ulcică. Convinsă că a venit vara, Dochia începe pregătirea turmei de oi sau de capre pentru a urca la munte. Îşi pune totuşi, nouă cojoace în spate, în varinatele moldoveşti, iar în cele bucovinene douăsprezece, şi porneşte urcuşul însoţită. Nu ia în seamă sfaturile celorlalţi ciobani şi nu se sperie de o posibilă răzbunare a zeului Marte căruia îi atribuie cuvinte jignitoare.
În unele legende ar fi fost însoţită de fiul său, Dragobete. Dar, cum începe urcuşul muntelui, porneşte o ploaie mocănească care durează nouă zile şi nouă nopţi. Îngreunându-i-se cojoacele în spate, le dezbracă, câte unul pe zi, până rămâne în ie. În alte legende Dochia îşi dezbracă cojoacele din cauza unei călduri toride. După unele legende, în drum spre păşune ea ar fi tors din furca ţinută în brâu, firul Mărţişorului. În ziua a noua sau a douăsprezecea, Dochia moare împreună cu turma din cauza unui ger năprasnic.
Trupurile lor, transformate în stană de piatră, numite, local, "Oameni de piatră", substanţa primordială a vieţii pe Terra, sunt identificate de localnici în mai multe masive carpatice: Ceahlău, Vama Buzăului, Caraiman, Izvorul Râului Doamnei, Retezat şi Semenic. Conform unor istorisiri, zeul Marte, supărat că i s-a nesocotit puterea, împrumută câteva zile friguroase de la fratele său mai mic, Februarie şi o răpune pe Dochia îngheţând-o de vie.
Dar, moartea Babei Dochia la data de 9 martie, de Măcinici, în ziua echinocţiului de primăvară (pe stil vechi), înseamnă naşterea pruncului Dochia. Peste trei luni, la solstițiul de vară, la Sânziene sau Drăgaică (24 iunie) aceasta devine zeiţă fecioară.
Ulterior devine zeiţă fecioară peste alte trei luni la echinocțiul de toamnă, adică la "Sântămăria Mare" şi, în sfârşit, din nou la solstițiul de iarnă şi echinocțiul de primăvară, la Baba Dochia, zeiţă la vârsta senectuţii, când trebuie să moară şi să renască împreună cu timpul."
De ce e bine să porţi mărţişor
Conform cercetărilor etnologului Ion Ghinoiu, în tradiţia populară se spune că e bine să porţi mărţişor pentru că pe timpul verii, oamenii "nu vor fi pârliţi de soare, vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi drăgăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi". După unele informaţii mărţişorul era făcut cadou în ziua cu prima lună plină din martie. Se spune că aromânii îşi puneau mărţişorul în ajunul zilei de 1 martie, în seara zilei de 28 sau 29 februarie. După alte tradiţii se spune că aşa cum ursitoarele torc firul vieţii copilului la naştere Baba Dochia toarce firul anului primăvara.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
