Autostrada de 870 de kilometri, plănuită în anii '80, care nu a mai fost realizată
Cea mai lungă autostradă din România a fost planificată la începutul anilor 1980. Cu toate că autoritățile regimului Ceaușescu se arătau optimiste în privința construcției sale, nu a fost realizată în totalitate nici până în prezent.
Prima autostradă din România, A1 București-Pitești, a fost deschisă în 1972, iar în anii următori acest tronson de 95 km a stârnit interesul românilor pentru construirea de autostrăzi. Până în 1990, regimul Ceaușescu a inaugurat doar 17 kilometri din Autostrada Soarelui, între Feteşti şi Cernavodă.
Încă de la sfârșitul anilor 1960, autoritățile comuniste anunțaseră un plan de a construi 3.200 km de autostrăzi prin toate regiunile istorice ale României. Traseul propus a fost schițat într-o hartă publicată în 1968 de fostul Institut de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA), și cuprindea autostrăzile numite Mureş, Argeş, Făgăraş, Litoral, Ardeal Nord, Prahova, Moldova, Oltenia şi Giurgiu. Toate acestea erau conectate între ele și se întindeau până la frontierele României. Niciuna dintre ele nu a fost realizată în comunism.
Marea autostradă din România plănuită în anii '80
La începutul anilor ‘80, românii aflau din revistele de specialitate auto despre noua rețea de autostrăzi din Europa, care avea să străbată și România cu una dintre „ramificațiile” sale.
„La proiectul autostrăzii, sau cum este denumit în organismele internaționale — T.E.M. (Trans-Europa Motorway) participă zece țări și anume: Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Iugoslavia, Polonia, România, Turcia și Ungaria. Lungimea totală preconizată inițial a fost de 2.700 de kilometri, dar, avându-se în vedere multiplele avantaje pe care le reprezintă pentru multe țări această lucrare (avantaje de ordin economic, social, tehnic, turistic etc.) s-a ajuns, în final, ca lungimea T.E.M.-ului să atingă 10.000 de kilometri”, anunța în 1982, Mihai Boicu, atunci directorul Direcției drumurilor din Ministrul Transporturilor și Telecomunicațiilor, în revista Almanah Auto.
„Punctul de plecare” era Gdańsk, iar rețeaua de autostrăzi transeuropeană urma să treacă prin Varșovia, Cracovia, Brno, Bratislava, Budapesta, Szeged, București, Constanța, Belgrad, Niș, Sofia, Istanbul și Ankara.
Citește mai multe pe Adevărul.ro
