Ce mâncau oamenii acum 6000 de ani. Dieta nu era foarte diferită de cea din zilele noastre
Ce mâncau primii mesopotamieni? Răspunsul la această întrebare spune mai mult decât pare la prima vedere. Alimentația oferă indicii valoroase despre viața de zi cu zi, statutul social și modul de organizare al civilizațiilor vechi de mii de ani.
Deși resturile alimentare sunt rare, cercetătorii pot reconstrui dieta antică analizând semnăturile chimice păstrate în oase sau în smalțul dinților.
În sudul Irakului de astăzi, în zona fostului oraș sumerian Abu Tbeirah, condițiile climatice nu permit conservarea colagenului, însă smalțul dentar cea mai dură substanță din corpul uman a oferit indicii esențiale. Rezultatele au fost surprinzătoare și au schimbat imaginea clasică despre dieta mesopotamienilor, notează Phys.org.
Cum reconstituie cercetătorii dieta oamenilor din trecut
Matteo Giaccari, cercetător la Sapienza University of Rome, împreună cu echipa sa, a analizat rămășițele unor oameni care au trăit în urmă cu aproximativ 4.500 de ani. Metoda folosită se bazează pe studierea izotopilor variante ale aceluiași element chimic — păstrați în smalțul dentar.
În special, izotopii de zinc oferă informații prețioase despre alimentație. Plantele absorb zincul din sol, iar această „semnătură chimică” se modifică pe măsură ce urcă în lanțul trofic. Astfel, analizând dinții umani, cercetătorii pot estima proporția dintre alimentele vegetale și cele de origine animală consumate.
Pe lângă zinc, au fost analizați și izotopi de carbon și oxigen, precum și elemente precum bariul și stronțiul. Această combinație permite o reconstrucție mult mai precisă a dietei decât metodele clasice.
Ce mâncau, de fapt, oamenii de rând
Rezultatele studiului au evidențiat o diferență clară între imaginea din documentele istorice și realitatea cotidiană. Tăblițele de lut din Mesopotamia menționează frecvent pește și bere, însă acestea reflectă mai ales obiceiurile elitelor.
În schimb, analiza chimică arată că majoritatea oamenilor consumau în principal cereale de tip C3, precum grâul și orzul alimente de bază care se regăsesc și astăzi în dieta modernă. Proteina animală provenea cel mai probabil din carne de porc.
Un aspect surprinzător este că, deși așezarea se afla la aproximativ 30 de kilometri de țărm, există puține dovezi că peștele era consumat frecvent. Acest lucru contrazice percepțiile tradiționale despre alimentația din regiune.
Studiul oferă și detalii despre alimentația copiilor. Alăptarea exclusivă dura, în general, aproximativ șase luni, iar ulterior copiii primeau adesea lapte de origine animală în perioada de diversificare.
De asemenea, cercetătorii nu au identificat diferențe semnificative între dieta bărbaților și cea a femeilor, ceea ce sugerează un acces relativ similar la resursele alimentare.
