Ce mâncau oamenii de Paște, acum 100 de ani: „Mulți s-au mulțumit să aibă vacă”

Deși pare o nemulțumire modernă, românii se plângeau de scumpirile dinaintea Paștelui și acum mai bine de un secol. Documentele vremii arată că, la fel ca astăzi, oamenii comparau prezentul cu trecutul și ajungeau la aceeași concluzie: „înainte era mai bine”.

România în 1915 / foto: Ziarul Albina
România în 1915 / foto: Ziarul Albina

Această percepție nu era doar o reacție emoțională, ci reflecta realități economice concrete, resimțite mai ales în preajma marilor sărbători, când cheltuielile creșteau inevitabil și puneau presiune pe bugetele familiilor.

Scumpiri și nemulțumiri în prag de sărbătoare

În anii 1915–1916, presa vremii și documentele de arhivă consemnau deja frustrări legate de creșterea prețurilor la alimentele de bază pentru masa de Paște. Potrivit unor texte publicate de Institutul de Studii Sud-Est Europene, zarzavaturile și carnea de miel deveniseră greu de cumpărat pentru o mare parte a populației, în special pentru cei cu venituri modeste. Într-un articol din revista „Albina” din aprilie 1915, situația era descrisă în termeni direcți:

„În acest an prețurile din piața București (…) au fost atât de urcate, încât oamenilor cu o situație economică mai modestă le-a fost peste putință de a-și procura zarzavaturile trebuincioase de sărbători.”

Textul, citat de protv, sublinia că scumpirile nu erau justificate de lipsa produselor, ci de comportamentul comercianților, acuzați că s-au înțeles între ei pentru a crește prețurile. Aceeași sursă nota:

„Toți zarzavagiii (…) s-au cartelat între ei, ca câștigul lor să fie cât se poate mai mare.”

Consecințele erau resimțite direct de populație. Masa tradițională de Paște devenea un lux pentru mulți, iar simbolul central al sărbătorii, mielul, lipsea de pe mesele celor mai săraci:

„Din cauza acestor prețuri mulți oameni mai săraci (…) n-au gustat carne de miel, s-au mulțumit ca să aibă carne de vacă.”

Ce conținea „coșnița Paștelui” în 1916

În primăvara anului 1916, înainte de intrarea României în Primul Război Mondial, masa de Paște era încă relativ accesibilă pentru o parte importantă a populației, iar „coșnița Paștelui” putea fi umplută cu produse variate la prețuri care astăzi par simbolice. Ziarul „Dimineața” descria detaliat această realitate, oferind o imagine clară asupra nivelului de trai din acea perioadă:

„În primăvara lui 1916 (…) «Coșnița Paștelui» se putea avea cu foarte puține parale și era bine încărcată pentru toate casele.”

Lista de cumpărături era generoasă și includea produse esențiale pentru masa de sărbătoare: mielul costa între 5 și 9 lei, 100 de ouă între 3 și 4 lei, făina între 0,3 și 0,6 lei/kg, iar pâinea doar 0,3 lei kilogramul.

Cartofii erau extrem de accesibili, la 0,15–0,2 lei/kg, iar carnea de pasăre putea fi cumpărată cu 1,5–2 lei pentru o găină sau o rață și 3–4 lei pentru o gâscă.

Brânza telemea, carnea de vită și cea de porc aveau, de asemenea, prețuri moderate, iar băuturile tradiționale, precum vinul și țuica, completau masa la costuri reduse.

Cu toate acestea, chiar și într-un context considerat „mai bun”, diferențele sociale existau, iar accesul la o masă bogată de Paște nu era garantat pentru toți românii, în special pentru cei cu venituri instabile.

Explozia prețurilor după război

La doar câțiva ani distanță, după Primul Război Mondial, situația economică s-a schimbat radical, iar prețurile alimentelor au crescut vertiginos.

Presa vremii compara direct anii de dinainte de război cu realitatea din 1922 și 1923, evidențiind o scumpire generalizată care afecta toate produsele esențiale pentru masa de Paște.

Dacă în 1916 mielul era accesibil, în 1922 ajunsese la 25 lei/kg, iar în 1923 între 45 și 55 lei/kg. Ouăle, care costau 3–4 lei suta, ajunseseră la 60 lei suta și chiar la 1,8–2 lei bucata. Pâinea crescuse de peste zece ori, iar vinul și țuica deveniseră mult mai scumpe, reflectând inflația puternică și dezechilibrele economice ale perioadei.

Articolul din „Dimineața” sublinia și cauzele acestei situații, într-un ton familiar și astăzi:

„În anul acesta, în afară de scumpetea mereu crescândă, în afară de specula din ce în ce mai în floare (…) alimentele sunt cu mult mai scumpe.”

Pe lângă speculă, erau invocate și condițiile meteorologice nefavorabile, care afectau producția agricolă și contribuiau la creșterea prețurilor. Pentru populație, aceste schimbări însemnau ajustări constante și, de multe ori, renunțări.

„Înainte era mai bine”

Acum un secol, la fel ca în prezent, percepția generală era aceeași: trecutul era considerat mai favorabil. Analizând evoluția prețurilor, autorii vremii ajung la aceeași concluzie familiară și astăzi – „înainte era mai bine”.

În final, articolul face referire la situația din 1923, când costurile alimentelor ajunseseră la niveluri mult mai ridicate comparativ cu 1916. Creșterile erau puse pe seama speculei tot mai răspândite și a condițiilor meteo nefavorabile, în special a vremii reci care a afectat producția.

Concluzia formulată atunci coincide surprinzător de bine cu discursul contemporan al românilor nostalgici: trecutul era perceput ca fiind mai accesibil și mai stabil din punct de vedere economic.

„În anul acesta, în afară de scumpetea mereu crescândă, în afară de specula din ce în ce mai în floare, sărbătoarea Paștilor, căzând în luna martie, stil vechi, și vremea friguroasă menținându-se, alimentele sunt cu mult mai scumpe: Carnea de vacă, după calitate, de la 18-22 lei kg.; carnea de vițel 28-30 lei kg.; mielul 45-55 lei kg.; untura 70 lei kg.; untul proaspăt 100 lei kg.; untura de gâscă 125 lei kg.; găina 70 lei bucata; gâsca 125-130 lei bucata; curcanul 200-240 lei bucata; spanacul 12-14 lei kg.; ouăle 1,80-2 lei bucata, cartofii 3 lei kg.; ceapa 1-1,50 lei kg.; salata verde 7-10 lei bucata, morcovii 4 lei kg.; ceapa verde, usturoiul verde și ridichile de lună aproape lipsesc, fasolea uscată 10-12 lei kg.; lintea 16 lei kg.; zahărul indigen 27-34 lei kg.; zahărul cehoslovac 40 lei kg.; orezul 18-23 lei kg.; cafeaua 80-130 lei kg.; făina 7 lei kg.; batonul de vanilie 7 lei, stafidele 140 lei kg.; pâine 4.50 și jimbla 5.50 bucata. Vinul 14-20 lei litru, țuica 22-30 lei litru, iar merele 14-18 lei kg”.



Parteneri

image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
Muzeul Luvru din Paris (foto: Pixabay)
image png
vinerea mare png
image png
image png
oboseală  foto   Shutterstock jpg
lidl jpg
combustibil la pompa png
image
image