Ce se ascunde la subsolul Casei Poporului. Ce intenționa să facă Nicolae Ceaușescu și care era marea lui dorință
Recent, un colonel în rezervă, care a participat la construcția Casei Poporului, a vorbit, într-un interviu, despre cele mai mari secrete ale Bucureștiului, din vremea lui Nicolae Ceaușescu.
Casa Poporului este una dintre cele mai impresionante opere de artă neterminate, pe care fostul dictator le-a lăsat în urma sa pentru următoarele multe generații sau, poate, pentru totdeauna.
Câte încăperi are Casa Poporului
Nicolae Kovacs, absolvent al secţiei de construcţii speciale din Academia Militară, spune că în Casa Poporului a avut comanda celor 12.000 de militari rezervişti care au lucrat la acest edificiu gigantic.
Colonelul dezvăluie, în interviul pentru Libertatea, că în Casa Poporului sunt 5.000 de încăperi şi că în subteran există şapte etaje, ultimul fiind ocupat de buncărul antiatomic al lui Ceauşescu, o incintă cu pereţi din beton de 1,5 metri grosime, acoperiţi cu o placă de eclatare, prin care radiațiile nu pot trece.
Adăpostul are o sală principală, adică punctul de comandă şi mai multe apartamente de locuit, destinate conducerii statului, în caz de război.
„Sala principală urma să fie dotată cu o masă mare în mijloc şi pe pereţi, cu un sistem de hărţi ale României, în relief. Pentru ventilaţie s-au adus pompe suedeze, cu filtre speciale, care au fost încastrate în pereţi. Aveam vreo 12 camere mari cu filtre de rezervă, stivuite pe rafturi. Acestea au fost singurele componente străine din Casa Poporului”, a declarat Kovacs.
Colonelul a lucrat la toate tunelurile Casei Poporului
Kovacs a lucrat la tot ce înseamnă pasaje secrete realizate în timpul lui Ceauşescu. De altfel, tunelurile au putut fi văzute și într-un episod al celebrei emisiuni „Top Gear”.
„Este vorba de aproximativ 20 de kilometri de tuneluri realizate în aşa fel încât să se poată circula prin ele cu maşini cu motor electric.
Tunelurile principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici pleacă două tuneluri mari: unul spre fostul Comitet Central (actualul Minister de Interne din Piaţa Revoluţiei – n.r.) şi unul spre actualul Minister al Apărării. Cele dinspre Piaţa Revoluţiei sunt întrerupte din loc în loc de uşi de şapte tone greutate fiecare, pentru a închide etanş zona în caz de necesitate.
Au fost înglobate în acest sistem şi catacombele mai vechi, realizate în perioada interbelică, cum e cea din zona Cotroceni, a lui Carol al II-lea. Sunt şi multe tuneluri secundare, cum e cel dintre Casa Poporului şi staţia de metrou Izvor, care probabil că vor fi folosite, la un moment dat, pentru utilităţi publice”, a explicat colonelul Kovacs.
Al doilea buncăr, început de Hitler
Al doilea buncăr al lui Ceauşescu a fost început de Hitler Concomitent cu şantierul de la Casa Poporului: „Pe locul ales pentru minister era deja un buncăr cu un planşeu din beton de 1,2 metri grosime, construit de nemţi prin 1942. De acolo, armata germană dislocată în România avea legătură telefonică directă cu Hitler.
Am încercat să demolăm acea structură, dar era prea greu şi am hotărât să o înglobăm în noul imobil. Aşa a devenit construcţia lui Hitler al doilea buncăr antiatomic al lui Ceauşescu, care nu este sub Casa Poporului, cum s-a spus mereu, ci, repet, sub Ministerul Apărării”, a detaliat Nicolae Kovacs.
