Cel mai bătrân animal de pe Pământ ar putea prezice o catastrofă naturală inimaginabilă. Când se va produce dezastrul
Unul dintre cele mai vechi animale descoperite vreodată, Hafrun, o moluscă din specia Arctica islandica, ar putea oferi cheia înțelegerii schimbărilor catastrofale care amenință sistemul global de curenți oceanici, esențial pentru reglarea temperaturii și salinității oceanelor. Acesta a trăit 507 ani în apele din largul coastei Islandei și a fost martor al transformărilor provocate de încălzirea globală și topirea ghețarilor.
Ce spun specialiștii că s-ar putea întâmpla în jurul anului 2050
Sistemul de curenți oceanici din Atlantic, cunoscut sub numele de Circulația Meridională de Răsturnare Atlantică (AMOC), joacă un rol vital în menținerea unui climat stabil, având un impact asupra condițiilor meteorologice, nivelului mării și precipitațiilor globale. Însă, încălzirea oceanelor și topirea ghețarilor din Groenlanda au perturbat acest sistem, existând riscul ca acesta să colapseze brusc și ireversibil în viitorul apropiat, posibil în jurul anului 2050, conform simulărilor recente.
De ce este atât de util studiul cochiliei lui Hafrun, de către cercetători
Studiul cochiliei lui Hafrun, care înregistrează informații despre schimbările de temperatură și salinitate ale apei în ultimii 500 de ani, oferă cercetătorilor o oportunitate rară de a înțelege fluxurile delicate ale oceanului și de a prezice momentul în care AMOC ar putea ajunge la punctul de colaps. Aceste date ajută la completarea puzzle-ului schimbărilor climatice globale, oferind o perspectivă unică asupra modului în care a evoluat planeta.
O prăbușire parțială a AMOC ar putea provoca ierni extreme în Europa de Nord, creșterea nivelului mării și modificări semnificative ale precipitațiilor globale, afectând ecosistemele și comunitățile umane. Astfel, studiul vieții lui Hafrun și al altor specii similare ar putea furniza informațiile necesare pentru prevenirea unui astfel de dezastru.
„Nu știu dacă vom obține datele la timp înainte ca natura să ne dea răspunsul”, a spus Tim Lenton, un cercetător de la Universitatea din Exeter, referindu-se la soarta sistemului AMOC.
În ciuda incertitudinilor, cercetătorii sunt determinați să folosească aceste descoperiri pentru a înțelege mai bine viitorul planetei și pentru a lua măsuri înainte ca schimbările să devină ireversibile.
