Cel mai mare mister al lumii antice. Cine a distrus Biblioteca din Alexandria
Când vine vorba de Biblioteca din Alexandria, probabil cel mai cunoscut așezământ cultural din istoria omenirii, povestea este uneori prea simplificată. În urmă cu aproximativ două milenii, aceasta a ars și o mare parte din literatura și lucrările științifice de calibru ale epocii s-a pierdut pentru totdeauna. Însă, povestea este mult mai complicată.
Biblioteca din Alexandria a reprezentat unul dintre cele mai remarcabile proiecte culturale ale lumii antice. A fost fondată în secolul al III-lea î.Hr. de către dinastia ptolemeică și a avut ca scop colectarea și conservarea tuturor scrierilor umanității, indiferent de originea sau limba lor. În urmă cu aproximativ două milenii, aceasta a ars și o mare parte din literatura și lucrările științifice de calibru ale epocii s-a pierdut pentru totdeauna. O bună parte din ceea ce știm despre acest loc este un amestec de adevăr și legendă. Cine a distrus Biblioteca din Alexandria și care a fost scopul?
Teorii despre distrugerea Bibliotecii din Alexandria
Deși nu se știe cu exactitate ce s-a întâmplat cu cel mai cunoscut așezământ cultural din istoria omenirii, nici modul în care a fost distrus și de către cine, ori care a fost motivația acestui act îndreptat împotriva culturii, există numeroase teorii, dar nici una nu este confirmată de surse istorice solide sau de consens academic.
Distrusă de Iulius Caesar
Una dintre cele mai vechi și mai răspândite teorii este faptul că, Biblioteca din Alexandria a fost distrusă accidental de către Iulius Caesar. Primul incendiu a avut loc în anul 48 î.Hr., în timpul asediului Alexandriei. Iulius Caesar a incendiat docurile și propriile vase pentru a împiedica inamicii să-i taie liniile de comunicație, dar flăcările s-au extins și au cuprins orașul, inclusiv zona unde se afla biblioteca. Această teorie a fost contrazisă de mulți autori, care nu relatează nimic despre arderea bibliotecii în relatarea lor despre aceste evenimente. Totodată, se presupune că nici măcar nu era situată în apropiera portului, ci în cartierul regal sau în apropierea templului lui Serapis.
Distrusă de creștini
O altă teorie ar fi că, cei resposabili pentru distrugerea bibliotecii ar fi creștinii. Creștinismul a devenit religia oficială a Imperiului roman în secolul IV-lea d.Hr. și a început să persecute alte culte și să distrugă temple păgâne. Astfel, atunci când patriarhul Theophilus a ordonat transformarea templului Serapis într-o biserică creștină, în jurul anului 391 d.Hr, acela a fost momentul în care o parte din documentele bibliotecii au fost arse sau distruse. De asemenea, după moartea lui Theophilus, când nepotul său Ciril a devenit patriarh și a continuat politica de intoleranță religioasă, ucigând-o pe Hypatia, renumită matematiciană și filozoafă și presupusa ultimă directoare a bibliotecii, mulți cred că moartea ei a coincis cu distrugerea finală a bibliotecii.
Distrusă de musulmani
A treia teorie îi implică pe musulmanii care au cucerit Egiptul în secolul al VII-lea d.Hr. Califul Omar ar fi ordonat arderea tuturor cărților care nu erau conforme cu Coranul, potrivit unei legende medievale. Această ipoteză este considerată o invenție propagandistică de către majoritatea istoricilor, deoarece nu s-a găsit nici o dovadă că Omar ar fi dat un astfel de ordin, sau că musulmanii ar fi distrus vreo bibliotecă în Alexandria.
Rămâne un mister
Din păcate, arheologia nu a fost în măsură să contribuie prea mult la acest mister. Pentru început, papirusurile au fost rareori găsite în Alexandria, posibil din cauza stării climatice, care este nefavorabilă pentru conservarea materialului organic. În al doilea rând, rămășițele Bibliotecii din Alexandria nu au fost descoperite. Acest lucru se datorează faptului că Alexandria este încă locuită de oameni și doar săpăturile de salvare le sunt permise arheologilor.
Este posibil ca biblioteca să nu fi luat foc deloc, ci mai degrabă să fi fost abandonată treptat în timp. În cazul în care biblioteca a fost creată pentru afișarea bogăției Ptolemeice, atunci declinul său ar fi putut fi, de asemenea, legat de un declin economic. Pe măsură ce Egiptul Ptolemaic a scăzut treptat de-a lungul secolelor, acest lucru ar fi putut avea un efect asupra Bibliotecii din Alexandria.
