Cine a fost Alois Alzheimer. A dat numele uneia dintre cele mai chinuitoare boli de pe pământ
Alois Alzheimer a fost un psihiatru și neuropatolog german. A descris pentru prima dată o formă de demență degenerativă, cunoscută până azi după numele său ca boala Alzheimer. Psihiatrul german s-a născut la 14 iunie 1864 și a murit 51 de ani mai târziu, la 19 decembrie 1915.
Alzheimer a prezentat cazul unui pacient cu semne de demență
În noiembrie 1901, o pacientă de 51 de ani, cu semne de demență, a fost internată la spitalul din Frankfurt, unde lucra doctorul Alzheimer. La o întâlnire a psihiatrilor germani din noiembrie 1906, Alzheimer a prezentat cazul acestui pacient într-o prelegere cu titlul „Despre o afecțiune particulară a scoarței cerebrale".
Mai târziu, la sugestia lui Emil Krapelin, autointitulat întemeitorul psihiatriei moderne, demența a fost numită „boala Alzheimer”.
Despre doctorul Alzheimer
În anul 1912, la doar doi ani după ce boala fusese botezată cu numele său, Alzheimer a fost chemat ca profesor la conducerea catedrei de Psihiatrie și director al clinicei psihiatrice a Universității din Breslau.
În timpul călătoriei i-au apărut primele semne de îmbolnăvire și, ajuns la Breslau, a fost internat în spital cu tulburări cardiace și renale de natură infecțioasă, probabil o endocardită septică sub-acută (cunoscută atunci sub numele de „Endocardită lentă”). Trei ani mai târziu, la vârstă de numai 52 de ani a decedat.
Povestea primului caz de Alzheimer
La 25 noiembrie 1901, Alzheimer a cunoscut-o pe Auguste Deter, pacienta care avea să facă din el un medic de renume. Auguste Deter avea, spre deosebire de pacienţii întâlniţi până atunci, doar 51 de ani, şi prezenta tulburări de memorie, modificări de comportament, incapacitate de a mai întreprinde activităţi uzuale, dezorientare etc.
Majoritatea pacienţilor cu astfel de tulburări examinaţi până atunci de Alzheimer aveau peste 70 de ani, deteriorarea fiind pusă pe seama senilităţii. Însă vârsta pacientei l-a determinat să aprofundeze acest caz, căruia i-a pus un prim diagnostic de demenţă presenilă.
În aprilie 1906, a fost înştiinţat că Auguste a murit. Din fişa medicală reieşea faptul că decesul pacientei a fost cauza unei septicemii. Autopsia a evidenţiat modificări caracteristice necunoscute până atunci, respectiv reducerea masei creierului, îndeosebi în regiunile frontale şi parietale, iar celulele nervoase erau distruse.
Cauzele apariției bolii
Cauzele apariției acestei complicații sunt multiple. De cele mai multe ori au loc depuneri de proteine la nivelul celulelor nervoase care duce la distrugerea treptată neuronală.
Aceste modificări vin în mod normal în procesul fiziologic de îmbătrânire a organismului, dar cei cu acest diagnostic prezintă un număr crescut.
Simptomele bolii Alzheimer
Cele mai frecvente simptome ale acestei boli sunt:
· Pierderea energiei și a entuziasmului
· Pierderea interesului pentru activitățile ce țin de muncă ori cele sociale
· Pierderea memoriei pe termen scurt, apoi și pe cea pe termen lung
· Probleme de vorbire (dificultatea de a purta o conversație ori repetarea unor cuvinte/ idei)
· Probleme de coordonare
· Stări depresive
· Probleme de orientare
. Schimbări de personalitate și comportament - Persoana devine neobișnuit de nervoasă, iritabilă, agitată sau liniștită. Uneori, persoanele cu Alzheimer devin confuze și paranoice.
· Incapacitatea de a plănui sau organiza, dar și de a lua o decizie. Problemele de memorie nu sunt egale cu Alzheimerul.
O serie de probleme de sănătate pot cauza probleme de memorie și de percepție: afecțiuni tiroide, depresie, deficit de vitamine.
