Ce este boala Alzheimer și cum ne menținem creierul sănătos. Simptome și categorii de risc
Alzheimer, boala de care ar suferi și îndrăgitul interpret de muzică populară Benone Sinulescu, reprezintă cea mai frecventă cauză de demență a vârstei a treia și cea mai importantă din grupul bolilor degenerative a Sistemului Nervos Central. Cei care fac sport și au o activitate intelectuală intensă sunt mai puțin vulnerabili în fața acestei afecțiuni.
Benone Sinulescu (83 de ani) este internat la Spitalul Județean Arad, după un episod îngrijorător, relatat chiar de fostul lui impresar. Conform Aradon.ro și Antena 3, artistul ar suferi de Alzheimer şi afecţiuni cardiace, probleme medicale specifice vârstei.
Alzheimer, cunoscută și ca ”Boala uitării” este o afecțiune neurologică care determină moartea unor celule de la nivelul creierului, care are ca și consecință pierderile de memorie și declinul cognitiv, conform doc.ro.
Este un tip de demență care debutează cu simptome blânde și evoluează treptat, fiind o afecțiune degenerativă.
Alzheimer-ul este definit ca o afecțiune progresivă, care distruge treptat memoria și alte funcții mentale importante. Este, totodată, cea mai des întâlnită formă de dementă. La pacienții cu Alzheimer, celulele creierului se degradează și mor, cauzând un declin la nivelul memoriei și al funcțiilor mentale.
Afecțiunea Alzheimer cauzează moartea celulelor nervoase, dar și pierderea țesuturilor de la nivelul creierului.
Pentru mulți pacienți, tulburările de memorie devin supărătoare pe măsură ce îmbătrânesc. Aproximativ 40 % dintre persoanele de peste 65 de ani prezintă alterări de memorie, asociate înaintării în vârstă ceea ce reprezintă de exemplu, în SUA, circa 16 milioane de oameni dintre care 1 % evoluează anual către demență, scrie cdt-babes.ro.
Simptomele bolii Alzheimer
Cele mai frecvente simptome ale acestei boli sunt:
· Pierderea energiei și a entuziasmului
· Pierderea interesului pentru activitățile ce țin de muncă ori cele sociale
· Pierderea memoriei pe termen scurt, apoi și pe cea pe termen lung
· Probleme de vorbire (dificultatea de a purta o conversație ori repetarea unor cuvinte/ idei)
· Probleme de coordonare
· Stări depresive
· Probleme de orientare
. Schimbări de personalitate și comportament - Persoana devine neobișnuit de nervoasă, iritabilă, agitată sau liniștită. Uneori, persoanele cu Alzheimer devin confuze și paranoice.
· Incapacitatea de a plănui sau organiza, dar și de a lua o decizie. Problemele de memorie nu sunt egale cu Alzheimerul.
O serie de probleme de sănătate pot cauza probleme de memorie și de percepție: afecțiuni tiroide, depresie, deficit de vitamine.
Știați că băutorii moderați de vin au risc scăzut de Alzheimer?
Conform cdt-babes.ro, pentru a menține creierul sănătos mai mult timp, este bine să ținem cont de următoarele sfaturi:
Reducerea stresului. Stresul cronic poate contribui la apariția depresiei și a tulburărilor anxioase care interferă, adeseori, cu procesele normale ale memoriei, mai ales la persoanele vârstnice.
Activitatea fizică. Exercițiile fizice pot să crească fluxul cerebral, care la rândul său, duce la stimularea celulelor nervoase.
Alimentația. Persoanele care au un exces ponderal prezintă un risc crescut de apariție a unor boli precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială. Aceste boli asociate obezității, produc afecțiuni cardiovasculare, care au ca urmare alterarea memoriei și demența. Studiile arată că regimurile alimentare sărace în grăsimi reduc riscul de instalare a bolii Alzheimer.
Există, însă, și grăsimi benefice pentru sănătatea creierului (dieta bogată în ulei de măsline cu efect protector față de declinul cognitiv asociat înaintării în vârstă). Vitamina C și A, având un efect antioxidant, pot de asemenea proteja creierul. A fost dovedită capacitatea antioxidantă relativ mare a unor fructe și legume : afine, căpșuni, roșii, broccoli.
Activitatea mentală. Riscul de a face boala Alzheimer este mai redus în rândul persoanelor active din punct de vedere intelectual. Persoanele care obișnuiesc să citească și desfășoară activități stimulatoare pentru intelect sau legate de procesul de învățare își mențin mai bine funcția mnezică și un timp mai îndelungat.
Persoanele care au suferit un traumatism cranio-celebral cu pierderea stării de conștiență timp de minim o oră, sunt expuse unui risc dublu de a face la un moment dat boala Alzheimer.
Fumatul este un alt factor de risc pentru tulburările de memorie ce apar odată cu înaintarea în vârstă. Fumătorii sunt expuși unui risc dublu de a face boala Alzheimer.
Studii efectuate pe băutorii moderați de vin au indicat la aceștia un risc mai scăzut de apariție a bolii Alzheimer, comparativ cu marii băutori și cu abstinenții.
S-a constatat că menținerea contactelor interumane și implicarea în activități utile permit anticiparea unei bătrâneți frumoase.
Tratamentul medicametos prescris pentru boala Alzheimer are rolul de a ameliora simptomele, dar și de a încetini evoluția afecțiunii. Unele medicamente, spre exemplu, echilibreza nivelul de acetilcolină, netrotransmitator important pentru memorie și învățare, scrie doc.ro. Din păcate, efectele acestora durează pe o perioadă limitată, de 6-12 luni. Printre efectele secundare ale acestor tratamente se află: diareea, vărsăturile, greața, oboseala, insomnia, pierderea apetitului și scăderea în greutate.
Există 3 tipuri de medicamente care acționează astfel:
Donapezil – acesta este singurul tratament pentru Alzheimer recomandat și în stadiul ușor, dar și în cel moderat sau sever. Acesta se regăsește fie sub formă de tabletă care se înghite, fie sub formă de tabletă efervescentă.
Galantamina – este folosit pentru formele ușoare sau moderate de Alzheimer și se regăsește sub formă de tabletă sau sub formă lichidă.
Rivastigamina – folosită pentru tratarea formelor ușoare sau moderate de Alzheimer, rivastigamina se regăsește sub formă de capsule, în stare lichidă sau sub formă de plasture.
O altă categorie de medicamente este cea alcătuită din medicamentele care echilibrează producția glutamatului, substanță neurotransmitatoare din creier care joacă un rol important în menținerea memoriei și în stimularea capacității de învățare. Celulele din creierul persoanelor cu Alzheimer secretă prea mult glutamat, iar medicamentele precum memantina menține nivelul de glutaman echilibrat.
Aceste medicamente îmbunătățesc modul în care creierul funcționează, având un impact pozitiv asupra calității vieții pacientului bolnav. Aceste medicamente au rezultate și mai bune dacă sunt luate în combinație cu cele enumerate mai sus. Printre reacțiile adverse ale acestui tip de medicament se află: oboseală, amețeli, confuzie, constipație și dureri de cap.
Pe lângă aceste terapii, medicul poate prescrie și tratament medicamentos pentru tratarea problemelor de sănătate ce apar odată cu aceasta afecțiune: depresia, insomnia, problemele comportamentale, agitația și agresivitatea.
Numele acestei afecțiunii provine de la numele lui Alois Alzheimer, psihiatrul de origine germană care a descris pentru prima dată simptomele acestei boli. Emil Kraepelin, tot psihiatru german, a fost cel care a folosit pentru prima dată noțiunea de „boală Alzheimer“ în anul 1911.
Citește și:6 semne timpurii ale bolii Alzheimer
