Am putea preveni boala Alzheimer? Primul vaccin pentru această afecțiune a trecut de ultimul stadiu al studiilor clinice umane
Boala Alzheimer debutează în jurul vârstei de 40 – 50 de ani, spun medicii. Semnele sunt adesea ignorate, până când acestea se accentuează. Cercetătorii au dezvoltat un vaccin împotriva acestei maladii, iar acesta a trecut de ultimul stadiu al studiilor clinice umane.
Vaccinul a primit denumirea AADvac1 și este dezvoltat de compania de biotehnologie Axon Neuroscience. În timpul studiilor clinice s-a observat că a fost tolerat de pacienți și a produs un răspuns împotriva anumitor indicatori ai bolii, potrivit descopera.ro.
În cadrul testelor cu 193 de pacienți diagnosticați cu o formă moderată de Alzheimer, 117 subiecți au primit medicamentul AADvac1, în timp ce restul participanților au fost folosiți ca un grup de control, astfel primind un placebo.
Studiul a fost desfășurat timp de 24 de luni, iar pacienților le-au fost administrate 11 doze din vaccinul bazat pe peptide, aceștia prezentând niveluri ridicate de anticorpi imunoglobina G (IgG).
Cum protejează vaccinul AADvac1 împotriva Alzheimerului
Chiar dacă AADvac1 nu a prezentat niciun beneficiu cognitiv în general în comparație cu placebo, analizele post-hoc au sugerat că poate încetini declinul la unii pacienți cu Alzheimer. Cele mai pronunțate efecte asupra rezultatelor clinice și funcționale au fost observate la un subgrup de persoane care au fost cel mai probabil pozitive pentru patologia amiloidă, conform doc.ro.
În ciuda ambiguității unor descoperiri, există câteva semnale pozitive, mai ales atunci când analiza se concentrează asupra pacienților a căror boală Alzheimer este legată de biomarkeri care sugerează că acumularea de proteine tau este responsabilă pentru starea lor, de care, cel mai probabil, ar răspunde acest vaccin.
Cercetătorii au observat însă că analizele post-hoc vin cu limitări importante: nu au fost pre-specificate în protocolul de studiu și nu au fost corectate pentru testarea multiplicității.
Iată concluziile vaccinului
• AADvac1 a fost bine tolerat și a oferit un răspuns imun sigur și susținut la persoanele cu o formă ușoară de Alzheimer
• Efecte adverse grave au fost observate la 17,1% dintre persoanele tratate cu AADvac1 și la 24,1% dintre persoanele tratate cu placebo;
• Efecte adverse au fost observate la 84,6% dintre persoanele tratate cu AADvac1 și 81,0% din persoanele tratate cu placebo.
• Vaccinul a indus niveluri ridicate de anticorpi IgG.
• Nu s-au constatat efecte semnificative în testele cognitive și funcționale asupra întregului eșantion de studiu.
• Vaccinul nu a avut niciun efect asupra declinului cognitiv la populația generală care a participat la studiul controlat cu placebo de fază II.
• Șase pacienți tratați cu AADvac1 au avut stare de confuzie, în cea mai mare parte tranzitorie. Deoarece confuzia apare în mod natural la pacienții cu boala Alzheimer, este necesar un studiu mai amplu pentru a evalua dacă aceasta este într-adevăr o reacție adversă.
Analizele exploratorii au sugerat că vaccinul AADvac1 a încetinit, de asemenea, acumularea de lumină neurofilament plasmatică (NfL), un marker al neurodegenerării, a precizat medicul Petr Novak, cercetătorul clinic principal la Axon Neuroscience din Bratislava, Slovacia.
Ce declanșează boala Alzheimer
Pentru Alzheimer nu există niciun fel de remediu. Astfel că lupta se duce în prezent pentru prevenție. Studiile medicale arată că sunt mulți factori de mediu și de stil de viață care pot contribui la apariția acestei boli.
Conform studiilor oamenilor de știință, printre factorii care declanșează Alzheimer-ul sunt sedentarismul, medicamentele antidepresive și loviturile la cap, însă și poluarea are un efect nociv asupra celulelor creierului.
De altfel, expunerea la metale grele, în general, crează stres oxidativ în corp și poate duce la Alzheimer. Acest stres poate fi ameliorat daca se consuma alimente bogate în antioxidanți, cum sunt fructele și legumele verzi, roșii sau albastre.
Totodată, un studiu recent publicat asociază mai multe medicamente eliberate cu sau fară rețetă cu un risc mărit atât de Alzheimer cât și de demență. Este vorba, în special, de o familie de medicamente anticolinergice care include antidepresive triciclice, antihistamine și antimuscarinice. Efectele sunt crearea unei dependente: cu cât se utilizează mai mult, cu atât creste și riscul.
Cercetătorii au mai descoperit că mișcarea regulată reduce și riscul de boală degenerativă a creierului cu peste 50%. Pe măsură ce înaintezi în vârstă, mișcări moderate de aerobic cum ar fi o plimbare lungă fac minuni pentru minte! Te vei simți mai bine și vei fi mai plin de energie decât alte persoane de aceeași vârstă.
Nici loviturile la cap nu trebuiesc neglijate. Acestea pot duce la modificări degenerative. Însă loviturile repetate, mai ales cele care implică pierderea cunoștinței, sunt asociate cu un risc mărit de Alzheimer.
În lume, peste 40 de milioane de persoane suferă de Alzheimer, iar în România sunt înregistrate peste 300.000. Specialiştii estimează însă că numărul lor ar putea fi dublu. Nu avem un registru naţional pentru această boală.
Conform unei statistici a Institutului de Metrologie şi Evaluare a Sănătății din cadrul Universităţii Washington, în 2017, în România, Boala Alzheimer era a 3-a cauză a deceselor, după bolile cardiace şi accidentul vascular cerebral. Degradarea creierului ajunge în timp să afecteze toate funcţiile şi organele şi să ducă la pierderea vieţii.
