Cine a fost autorul ordinului „Ostaşi, vă ordon: Treceţi Prutul!”. În urma lui, România a pierdut Basarabia și Bucovina
Fraza „Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!” este una dintre cele mai cunoscute expresii din istoria militară a României și a fost rostită pe 22 iunie 1941 de către Ion Antonescu, conducătorul statului român în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Prin acest ordin, Antonescu anunța intrarea oficială a României în război de partea Germaniei naziste împotriva Uniunii Sovietice. Obiectivul declarat al participării la conflict era recuperarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, teritorii pierdute cu un an mai devreme, în urma unui ultimatum sovietic.
Acest ordin nu a fost o acțiune de expansiune teritorială nejustificată, ci o reacție firească, în logica momentului, la ocuparea forțată a unor provincii românești. Atât din perspectivă militară, cât și emoțională, el reprezenta un gest de răspuns la una dintre cele mai dureroase umilințe din istoria modernă a țării.
Contextul istoric: pierderea Basarabiei și Bucovinei în 1940
În vara anului 1940, România a fost pusă în fața unui ultimatum din partea Uniunii Sovietice, care cerea evacuarea Basarabiei și a nordului Bucovinei.
Sub presiunea pactului Ribbentrop-Molotov și în lipsa unui sprijin real din partea marilor puteri europene, România a fost forțată să accepte cererea sovietică, pierzând astfel, fără luptă, o parte importantă din teritoriul său istoric.
Retragerea administrației și armatei române din aceste regiuni s-a făcut în grabă, iar în multe cazuri soldații și civilii au fost atacați de trupe sovietice și elemente locale ostile. În doar câteva zile, Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost ocupate de Armata Roșie.
Acest eveniment a generat o traumă profundă în conștiința națională și a dus la o schimbare radicală în politica externă românească, favorizând apropierea de Germania.
Cine a dat ordinul și de ce
La un an după această pierdere, în contextul în care Germania se pregătea să invadeze URSS prin Operațiunea Barbarossa, România a văzut o ocazie de a-și recăpăta teritoriile pierdute. În dimineața zilei de 22 iunie 1941, Ion Antonescu a rostit celebrul ordin: „Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!”, marcând intrarea României în războiul împotriva Uniunii Sovietice.
Ofensiva a început cu forțe militare române și germane care au trecut râul Prut, declanșând Campania din Est. Obiectivul inițial a fost atins în câteva săptămâni: Basarabia și nordul Bucovinei au fost recucerite, iar trupele române au fost primite în unele localități cu flori și entuziasm de către populația românească locală.
Antonescu a prezentat acest moment ca o „eliberare națională”, restabilind granițele României Mari, cel puțin temporar.
Ce s-a întâmplat după ordin
Deși ordinul a dus la o victorie rapidă pe plan militar, Antonescu a ales să continue războiul dincolo de granițele istorice ale României, participând la luptele de pe teritoriul ucrainean și apoi în adâncul Rusiei.
România a ocupat temporar și regiunea Transnistria, iar această decizie a complicat enorm situația politică și militară a țării.
În timp ce scopul inițial – eliberarea Basarabiei și a nordului Bucovinei – fusese atins, continuarea războiului alături de Germania a adus pierderi uriașe: zeci de mii de soldați români au murit pe frontul de Est, iar opinia publică începea să se clatine.
De asemenea, implicarea în administrarea Transnistriei a atras România într-un conflict care depășea granițele interesului național, devenind parte a unui război ideologic și total.
Consecințele pe termen lung
În anul 1944, pe fondul contraofensivei sovietice și a înfrângerilor repetate ale Germaniei, situația s-a schimbat radical. După 23 august 1944, când România a întors armele și a intrat în tabăra Aliaților, Armata Roșie a ocupat din nou Basarabia și nordul Bucovinei. Această ocupație s-a permanentizat după război. Prin tratatele de pace semnate ulterior, România a fost nevoită să recunoască pierderea definitivă a acestor teritorii.
Basarabia a fost transformată în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, iar nordul Bucovinei a fost încorporat în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană.
Astfel, în ciuda ordinului din 1941 și a succesului militar temporar, România a sfârșit prin a pierde definitiv aceste regiuni în urma aranjamentelor postbelice dictate de puterile învingătoare și de realitatea ocupației sovietice.
