Regina-Mamă Elena, profund dezamăgită de întâlnirea cu Adolf Hitler. Ce a nemulțumit-o pe suverana României
După ce Regele Carol al II-lea a abdicat în 1940, iar Mihai a preluat tronul pentru a doua oară, Principesa Elena a fost invitată de mareșalul Ion Antonescu să se întoarcă în România pentru a fi aproape de fiul ei. Întâmpinată la Gara de Nord de către tânărul rege, de mareșal, de aghiotanți și oficialități, a fost informată că va purta titlul de Majestatea Sa Regina-Mamă Elena. În zilele de 27-28 noiembrie 1940, a cerut o audiență lui Adolf Hitler, însă a fost complet dezamăgită.
Prinţesa Elena s-a născut la Atena, Grecia, în ziua de 2 mai 1896. Provenea dintr-o ramură dinastică ce avea legături strânse cu familiile regale europene. Tatăl ei, Constantin I, rege al Greciei între 1913-1917, respectiv 1920-1922, era moştenitorul caselor regale din Danemarca şi Rusia, în timp ce mama ei, Sofia de Prusia, reprezenta latura occidentală a monarhiei europene prin alianţa cu familiile regale din Marea Britanie şi Germania.
În 1940, după abdicarea Regelui Carol al II-lea și urcarea pentru a doua oară pe tron a lui Mihai, s-a întors în România, întâmpinată la Gara de Nord de către tânărul rege, de mareșalul Ion Antonescu, de aghiotanți și oficialități, prilej cu care i s-a comunicat că va purta titlul de Majestatea Sa Regina-Mamă Elena.
Dezamăgită de întâlnirea cu Adolf Hitler
Deoarece era o persoană tolerantă, a fost marcată de manifestările de ură împotriva minorităților, de asasinarea de către legionari a lui Nicolae Iorga și a lui Virgil Madgearu, de aceea, a cerut o audiență lui Adolf Hitler în zilele de 27-28 noiembrie 1940. S-a întâlnit cu fostul lider nazist la 10 decembrie 1940, la Berchtesgaden, însoțindu-l pe Mihai.
În timpul întâlnirii, Adolf Hitler l-a informat pe rege, în vârstă de 19 ani atunci, că era un om care nu putea să-și asume responsabilitățile unui monarh. Regina-Mamă Elena a fost dezamăgită de întâlnirea cu Hitler, iar discuția a fost mai degrabă superficială, deoarece nu au reușit să discute probleme importante pentru situația internațională din acel moment.
Profund mișcată de soarta victimelor evreiești din timpul rebeliunii legionare din 21 ianuarie 1941, Regina-Mamă Elena l-a contactat pe Frank Gunther, ambasadorul american la București. Planul era de a deporta cât mai multe familii evreiești din țară și de a le trimite în SUA.
A primit titlul de „Dreaptă între popoare“
„Am auzit că se întâmplă anumite lucruri cu evreii noștri la București și în țară. Cum aveam contact, și mama mea, și eu, destul de des cu rabinul-șef Alexandru Șafran, ne explica cam ce se întâmpla, cam ce avea să se întâmple, și atunci mama mea s-a sesizat foarte tare pe toată chestiunea asta, şi ea a reușit față de Antonescu. Antonescu era un om destul de bizar în anumite lucruri, fiindcă făcea ce toată lumea știe, dar avea un respect foarte adânc față de mama mea. Și ea a reușit, în cursul mai multor luni, să-l domolească în ceea ce făcea el cu evreii și a reușit într-o bună măsură”, declara Regele Mihai, într-un interviu din 2008, potrivit Historia.ro.
Rabinul Alexandru Șafran a alertat-o pe Regina-Mamă Elena, care a făcut personal apel la ambasadorul german la București, Manfred von Killinger, și la mareșalul Ion Antonescu, pentru a-i convinge să oprească deportările, fiind sprijinită în eforturile sale de către Patriarhul Nicodim. Astfel, Regina-Mamă Elena a influențat, în toamna anului 1942, decizia mareșalului Antonescu de a opri deportarea evreilor din România în lagărul de exterminare de la Belzec, din Polonia.
La data de 11 martie 1993, Regina-Mamă Elena a primit, ca urmare a implicării sale în salvarea evreilor, titlul de „Dreaptă între popoare“.
