Orașul din România de care se îndrăgostise Hrușciov. Ceaușescu a fost de față când s-a întâmplat totul!
Istoria celor 79 de ani de comunism în România începe în 1944, odată cu înlăturarea de la putere a Mareșalului Ion Antonescu și cu implicarea Partidului Comunist din România (PCdR) în noul guvern, condus de Petru Groza.
Evenimentul cheie care marchează tranziția către comunism este abdicarea forțată a Regelui Mihai în decembrie 1947. În urma acesteia, Partidul Comunist Român (PCdR) și Partidul Social-Democrat (PSDR) se unesc, formând Partidul Muncitoresc Român (PMR). În 1950, Gheorghe Gheorghiu-Dej preia controlul partidului și guvernului, consolidând puterea în anii gloriei Uniunii Sovietice, conduse atunci de Nikita Hrușciov.
România în anii 1950 sub influența lui Nikita Hrușciov
România a fost integrată în blocul sovietic din punct de vedere militar cu mult înainte de crearea Organizației Tratatului de la Varșovia, în mai 1955.
Această alianță a fost consolidată în urma semnării tratatului de prietenie, cooperare și asistență reciprocă între România și Uniunea Sovietică, la 4 februarie 1948. Acesta a fost justificat ca o măsură defensivă împotriva unei posibile reînvieri a puterii Germaniei sau a aliaților săi.
Ministrul sovietic de externe, Veaceslav Molotov, a subliniat semnificația tratatului, declarând că acesta era vital în contextul tensiunilor internaționale și al încercărilor imperialiste de a forma blocuri politice și militare împotriva statelor socialiste.
Prin acest tratat, regimul comunist din România și-a asigurat sprijinul extern necesar pentru a institui o dictatură totalitară.
Ascensiunea lui Gheorghiu-Dej și schimbările din interiorul partidului
În anii 1950, scena politică românească a fost dominată de lupta pentru putere din cadrul Partidului Muncitoresc Român, unde Gheorghiu-Dej s-a impus în fața facțiunilor loiale Cominternului stalinist.
După moartea lui Stalin, la 6 martie 1953, Nikita Hrușciov, care avea sprijinul dictatorului decedat, a preluat conducerea Uniunii Sovietice. Hrușciov a devenit lider suprem în 1955 și a rămas în această poziție până în 1964, când a fost înlăturat de Leonid Brejnev.
În perioada sa de conducere, Hrușciov a fost primul lider sovietic care a vizitat Statele Unite, jucând un rol important în criza rachetelor din Cuba, care a avut loc în timpul administrației președintelui american John F. Kennedy.
Vizita lui Hrușciov în România și ascensiunea lui Nicolae Ceaușescu
În contextul unor evenimente majore în blocul sovietic, cum ar fi revoluțiile din Ungaria și Polonia, Hrușciov a decis să viziteze România în vara anului 1962. Gheorghiu-Dej l-a întâmpinat la București, însoțit de tânărul Nicolae Ceaușescu, care avea să-i succedă după moartea sa.
Vizita a inclus o serie de întâlniri oficiale și tururi prin orașele aflate în plină reorganizare și industrializare. Printre destinațiile vizitate s-a numărat și Hunedoara, un oraș care l-a impresionat profund pe Hrușciov datorită dezvoltării sale rapide și industrializării masive.
Orașul care l-a fascinat pe Hrușciov: Hunedoara
Hunedoara a trecut printr-o transformare spectaculoasă în anii 1950, devenind un important centru industrial. În această perioadă, numeroși muncitori din mediul rural au fost strămutați în oraș pentru a lucra în noile fabrici, în special în oțelărie. Populația orașului a crescut de la aproximativ 7.000 de locuitori în 1945 la peste 60.000 în 1960.
Hunedoara a fost organizată conform modelului urban sovietic, cu ansambluri de locuințe muncitorești construite în apropierea uzinelor. Printre cele mai reprezentative cartiere se număra "Orașul Muncitoresc", proiectat de arhitecții Titu Evolceanu și Gh. Pavlu, și descris ca fiind inspirat din arhitectura neoclasică sovietică.
„Proiectanţii cvartalelor hunedorene, Titu Evolceanu şi Gh. Pavlu, au susţinut de la bun început că noul spaţiu urban era inspirat de modelele sovietice – fără a preciza alte repere temporale.
Primele blocuri de locuinţe finalizate la Hunedoara începând cu anul 1951 (arh. M. Dima) au respectat ideea conform căreia stilul cel mai accesibil a fost neoclasicismul.
Astfel, blocurile ridicate între 1951 şi 1952 au prezentat elemente de arhitectură clasică precum pilaştri, coloane şi au avut intrările puternic marcate în planul faţadei”, arăta Mara Mărginean, în volumul „Ferestre spre furnalul roşu” (Editura Polirom, 2015), potrivit Impact.ro.
Vizita lui Hrușciov la Hunedoara a inclus și o cină la faimosul Restaurant Corvinul, o clădire spectaculoasă, construită după modelul clădirilor publice sovietice din era stalinistă. Restaurantul, un simbol al modernizării socialiste, a impresionat prin arhitectura sa grandioasă și decorul opulent.
Astăzi, unele dintre aceste construcții mai stau încă în picioare, servind drept amintire a epocii comuniste și a influenței sovietice asupra României.
