Cine a fost savantul care a descoperit „limba traco-dacică”. Controversele cuvintelor moștenite de la daci
De-a lungul vremii, mulți cercetători au încercat să explice originea arhaică a unor cuvinte românești, unii considerându-le de origine dacică. Există cel puțin 200 de astfel de cuvinte, substantive comune, nume proprii și denumiri de plante folosite în medicină.
„Vânătoarea de cuvinte dacice” a căpătat amploare la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar unul dintre cei mai apreciați lingviști români care au încercat să descifreze originile arhaice ale termenilor românești a fost Bogdan Petriceicu Hașdeu (1838 - 1907).
Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale s-a numit „Etymologicum Magnum Romaniae”, un dicționar al limbii române, pe care autorul nu a reușit să-l finalizeze. A publicat patru volume, ajungând în ordine alfabetică, până la cuvântul „bărbat”.
Unii dintre contemporanii săi au pus sub semnul întrebării felul în care lingvistul efectua cercetările, atunci când încerca să deslușească originea unor cuvinte românești.
Controversele cuvintelor moștenite de la daci
„În adevăr, marea greșeală a domnului Hașdeu consta în faptul că se silea să deducă cuvinte din limba română de-a dreptul din limba de-a dreptul sanscrită sau persană, iar câteodată dintr-o limbă absolut necunoscută, cea traco-dacică. Lua cuvinte privitoare la păstorie din România, de exemplu cioban, pe urmă brânză, stână, urdă etc. și le scotea că sunt cuvinte dacice și dovedea așa-zisul dacism al acestor cuvinte, comparându-le cu cuvinte din persă, sanscrită, tracică”, scria memorialistul George Panu, citat de lingvistul Dan Alexe, în volumul „De-a dacii și romanii” (2023, Humanitas).
George Panu, coleg la cenaclul „Junimea” cu Bogdan Petriceicu Hașdeu, își amintea cum filologul a decis că termenul „cioban” nu putea fi decât dacic.
„Iată cuvântul cioban care, spune dl. Hașdeu, este moștenit de la daci și traci, care erau frați cu perșii. Cu mijlocul acesta, dl. Hașdeu făcea ca vânătorii iscusiți o dublă lovitură, căci întâi descoperea etimologia cuvântului cioban și al doilea descoperea o limbă necunoscută, traco-dacică. Cuvântul cioban este însă turcesc, iar noi l-am introdus prin canalul slavilor”, arăta George Panu, în lucrarea „Amintiri de la Juminea” (1908).
Citește mai multe pe Adevărul.ro
