Companiile urlă după angajați, dar nu angajează. Revolta românilor: „Nu te sună nimeni”
Piața muncii din România pare uneori paradoxală: companiile se plâng că nu găsesc angajați, dar candidații care trimit CV-uri nu primesc niciun răspuns. Un utilizator Reddit a deschis recent o discuție pe această temă, iar comentariile au scos la iveală motive variate, de la joburi prost plătite și condiții de muncă proaste, până la practici de marketing intern și menținerea bazelor de date cu CV-uri.
Pe Reddit, un utilizator a stârnit dezbatere cu o postare în care povestea experiența frustrantă de a trimite CV-uri fără să primească răspuns:
„De ce se vaită companiile/patronii că nu au angajați, dar când trimiți CV-uri peste CV-uri nu te sună nimeni? Am aplicat în ultimii timp la mai multe joburi pentru care, teoretic, mă calific, dar constat după câteva săptămâni că nu te sună nimeni”.
Această situație a generat o serie de comentarii care încearcă să explice paradoxul aparent dintre lipsa angajaților și indiferența companiilor față de aplicanți.
Marketing de imagine și baze de date de CV-uri
Un utilizator atrage atenția asupra motivelor mai puțin evidente: „Marketing de imagine și să-și justifice HR-ul activitatea. Totodată, își cresc/actualizează baza lor de date cu informațiile tale”.
O altă opinie critică teoriile conspirației: „Asta e o teorie a conspirației care nu are niciun sens, nici măcar în contextul SUA, de unde a apărut. Are și mai puțin sens în România, unde companiile nu investesc în construit baze de date de CV-uri. Realitatea este că acele companii care se plâng că nu găsesc personal nu sunt companiile la care aplică OP. De fapt, piața e plină de job-uri prost plătite care au nevoie de personal subcalificat, dar job-urile de carieră sunt destul de puține, pentru că majoritatea companiilor sunt încă în proces de reducere de personal, parțial pentru că au supra-angajat în pandemie, parțial pentru că nu există finanțare ieftină de ceva timp, iar proiectele care sunt în pierdere sunt terminate”.
Un alt comentator a completat: „Cu toate acestea, văd niște joburi de 2 ani care se publică în fiecare lună, ex Google și Pepsi. Am găsit la ei joburi care mi se potrivesc și am aplicat, niciun răspuns. După o lună, văd iar că jobul a fost postat și tot așa de 2 ani. Ceva e putred”.
Joburi false
Există și explicații legate de intențiile reale ale companiilor: „Multe joburi false pe site-uri gen Linkedin, doar ca să ia datele și mai știu eu ce. Dacă vă întrebați de unde vă luau arabii și ăia din Sri Lanka numerele de telefon ca să vă dea țeapă, de acolo, sparg bazele de date ale unei firme mai slab securizate așa și aia e”.
Alți utilizatori notează că anunțurile rămân postate și după ce departamentele se desființează: „Am văzut anunțuri rămase pe site, deși departamentul nu mai exista de jumătate de an pentru că nimeni din responsabili nu mai lucra acolo. Doi ani pare cam mult pentru scenariul ăsta, de obicei se face curat mai des”.
O altă opinie sintetizează situația mai general: „Pentru că sunt foarte puține companii care chiar au nevoie urgent. Multe, deși au pozițiile deschise conform organigramei, managerii știu că merge așa și trebuie să se justifice subalternilor: căutăm! Dar în esență, dacă nu este fie top calificări pentru banii ăia, fie să accepte un salariu mizer, nici nu te cheamă la interviu”.
Problemele salariilor și condițiilor de muncă
Un comentariu extins atrage atenția asupra problemelor fundamentale ale pieței muncii: „Foarte simplu, dacă nu ești naiv: normal că nu ai angajați dacă plătești minim pe economie și mai vrei și ore suplimentare neplătite și obligatorii, mediul este toxic, condițiile de muncă proaste. Normal că nu ai angajați dacă refuzi să angajezi anumite grupe de vârstă. Normal că nu ai angajați dacă condițiile sunt de bătaie de joc (structură de bonusare imposibil de atins, target-uri aproape imposibile, șefi toxici, măriri de salariu aproape inexistente).
Și mai este un motiv pentru care se tot declară asta: se țin jos salariile, se cere forță de muncă de la export la preț de dumping, se cere școlarizarea forței de muncă exact pentru acel job. Și mai este și ultima chestie... ca angajat, de ce te-ai apuca să muncești pe salariul minim pe economie, când nu-ți ajunge să trăiești din acel salariu?
Normal că lumea nu vrea să muncească și să moară de foame în același timp. Patronul poate să-și ia ultimul X6, dar «nu este buget» pentru salarii”.
Dezbaterea de pe Reddit reflectă realitatea complexă a pieței muncii din România: există o lipsă reală de personal pentru anumite poziții, dar joburile bine plătite și stabile sunt limitate, iar multe companii publică anunțuri care nu duc la angajări reale. Salariile mici, condițiile proaste și politica internă a firmelor contribuie la paradoxul aparent între cererea mare de angajați și lipsa de răspuns la CV-uri.
