Constantin, unicul fiu al lui Ion Creangă. Ce scriitor nu avea o părere prea bună despre el: „Un cioflingar de târg”
Celebrul povestitor Ion Creangă a avut un singur fiu, Constantin, în urma căsătoriei cu Ileana. Copilăria acestuia nu a fost una ușoară, căci marele scriitor era destul de strict. De asemenea, a avut și el o pasiune pentru literatură și a scris poezii, însă opera sa nu a fost atât de cunoscută și apreciată ca cea a tatălui său.
Născut pe data de 19 decembrie 1860, Constantin Creangă a fost unicul fiu al marelui scriitor Ion Creangă, rezultat în urma căsniciei cu Ileana, fiica preotului Gregoriu de la Biserica „Patruzeci de Sfinți” din Iași. Micuțul Constantin nu a avut o copilărie prea fericită. După ce Ion Creangă a fost părăsit de soția sa, l-a crescut singur pe fiul său care avea 6 ani la acel moment, însă era sever cu el, fiind un părinte destul de strict.
Ion Creangă și-a trimis fiul la Şcoala Militară
Constantin a fost înscris la Şcoala Militară din Iași, într-un moment de mare cumpănă din viaţa scriitorului, când a fost dat afară din rândul clerului și din învățământ.
„Era el cum era cu alţii, dar cu de-ai lui, de-ai casei şi de-alde mine mai ales, pleosc una peste gură! Şi n-aveai cui te plânge, grevele nefiind încă inventate pe-atunci”, se plângea el de tatăl său, potrivit adevărul.ro.
Școala militară avea însă un avantaj, era gratuită. De asemenea, promitea o carieră profesională respectabilă, lipsită de grija zilei de mâine, în rândurile Armatei Române. Ulterior, Constantin și-a dat seama că a ajuns să facă ce îi place, dar tatăl său își dorea ca acesta să aibă o viață de intelectual.
Tânărul Constantin s-a înrolat la vârsta de 17 ani pentru a lupta în Războiul de Independență. Fără a-l anunța pe tatăl său, minor fiind, a mers pe frontul româno-ruso-turc. Creagă, speriat, a decis să-l ia acasă. În anul 1879, Constantin a absolvit şcoala de ofiţeri, primind gradul de sublocotenent, iar în perioada 1883-1885, a mers să studieze la Viena și la Bruxelles, la Școala Superioară de Geniu și la Școala de Stat-Major.
Au fost momente când tânărul se plângea de faptul că nu are suficienți bani din partea tatălui său. S-a plâns chiar şi lui Mihai Eminescu. Și un alt scriitor știa de situație și nu avea o părere prea bună despre fiul lui Ion Creangă.
Scriitorul care nu avea o părere prea bună despre Constantin Creangă
„Şcoala militară din Iaşi (...) îi răpise orice ingenuitate, dându-i fumuri şi nu-i dăduse nimic în schimb, nicio cultură serioasă. Era tocmai unul din acei semidocţi de care vorbea Eminescu, un cioflingar de târg care se cam ruşina de tata şi avea gusturi măreţe.
Însă Creangă, ca orice părinte, îşi iubea puiul şi-l credea bun la ceva. Cu o dragoste vrednică de toată lauda, el aleargă la mărimile pe care le cunoştea ca să ceară o vărbă bună pentru plodul său. (...) Creangă, ca diacon, sărutase mâna mâna directorului său de şcoală normală când fusese numit institutor, fu văzut sărutând iarăşi, în faţa a o sută de comeseni ai unui banchet, mâna lui Titu Maiorescu. Şi într-adevăr institutorul nu datora Junimii numai pâinea sa, dar o seamă de bune îndrumări pentru slabul său fecior”, scria George Călinescu, în „Viaţa şi opera lui Ion Creangă”.
Constantin Creangă iubea luxul, dar și viața militară, era mai mereu îndrăgostit și nu făcea altceva decât să îi ceară bani tatălui său, care, deși era un părinte strict, având, după 1878 o situaţie financiară ceva mai bună, îi trimite constant fiului bani.
George Călinescu a mai precizat că fiul scriitorului cerea bani şi junimiştilor, fără să ştie tatăl său, şi, dacă era refuzat, îi jignea. În cele din urmă, Constantin Creangă s-a gândit că o idee bună ar fi să calce pe urmele tatălui său, așa că s-a apucat de scris, însă a eşuat lamentabil. În 1884, pare că se cuminţise şi dorea să se căsătorească. A cunoscut o tânără de doar 16 ani, pe Olga Pătru, fiica unui om de afaceri imigrant din Salonic, iar cei doi s-au căsătorit în 1886.
A murit în anonimat
Au avut împreună patru copii, dar doar pe micuţa Letiţia bunicul Creangă reuşeşte să o vadă. Istoria s-a repetat la fel ca și în cazul tatălui său, Constantin divorţând, chiar de două ori. După moartea lui Ion Creangă, în 1887, devenit căpitan, fiul duce o viaţă dezordonată, fără ţintă, şi îşi dechide birt, vinde băutură la colţ de stradă şi ţigări.
„Căpitanul îşi desfăşura în voie firea sucită, burlescă, nesusţinută nici de inteligenţă, nici de cultură. Reputaţia tatălui îi zăpăci existenţa şi-i dădu idei nătruşnice şi penibile. (...) Încă ofiţer fiind se făcu fabricant de foiţă de ţigări, cu reclamă stupidă, de felul acesta: «Hârtia de ţigară Ţaţa Lina», «Ori fumaţi hârtia Creangă, ori daţi dracului tutunul»”, scria Călinescu.
Constantin Creangă a murit în anonimat, în anul 1918. Avea 58 de ani.