Copilul genial din Primul Război Mondial. Era capabil la 6 ani să rezolve calcule matematice complexe. A devenit unul dintre cei mai importanți matematicieni
Copiii geniali din perioada Primului Război Mondial sunt mai greu de identificat deoarece majoritatea geniilor cunoscute astăzi s-au afirmat ulterior, iar în timpul războiului (1914–1918) erau încă necunoscuți sau doar în formare.
Totuși, putem menționa câteva persoane care au fost copii sau adolescenți în perioada războiului și care ulterior au devenit figuri remarcabile, arătând semne de genialitate încă din copilărie.
John von Neumann (1903–1957) – matematician și fizician
Acesta avea între 11 și 15 ani în timpul războiului și a fost considerat un copil minune al matematicii, întrucât putea extrage rădăcini cubice din numere de șase cifre în cap la vârsta de 6 ani. Ulterior a devenit unul dintre cei mai importanți matematicieni ai secolului XX, contribuind la teoria jocurilor, informatică și fizică nucleară.
John von Neumann, născut Neumann János Lajos în 1903 la Budapesta, în fostul Imperiu Austro-Ungar, este recunoscut astăzi drept unul dintre cei mai străluciți savanți ai secolului XX. Provenind dintr-o familie evreiască înstărită și profund educată, copilul-minune manifesta de la vârste fragede o inteligență ieșită din comun: la doar șase ani efectua calcule matematice complexe în minte și vorbea fluent mai multe limbi străine. Citea operele grecești în original și era cunoscut pentru o memorie aproape fotografică.
Von Neumann a urmat cursuri de chimie la Universitatea din Berlin și apoi la prestigiosul ETH Zürich, în paralel cu studii de matematici pure la Universitatea din Budapesta. La doar 23 de ani obținea doctoratul în matematică, iar la acea vârstă publica deja lucrări remarcabile în reviste științifice internaționale.
A avut contribuții majore în știință și informatică
Activitatea sa științifică a cuprins domenii vaste, de la matematică pură până la fizică nucleară și informatică. A adus contribuții esențiale în teoria mulțimilor, analiză funcțională și algebră, dar și în axiomatizarea mecanicii cuantice, alături de figuri precum Dirac și Heisenberg.
Împreună cu economistul Oskar Morgenstern, von Neumann a pus bazele teoriei jocurilor – un instrument matematic esențial astăzi în economie, strategie militară, biologie și inteligență artificială.
În domeniul informaticii, von Neumann este considerat un pionier. Arhitectura care îi poartă numele – ce presupune separarea procesorului, memoriei și dispozitivelor de intrare/ieșire – este și azi fundamentul pe care se construiesc calculatoarele moderne. A fost consilier în proiectul ENIAC, primul calculator electronic general, și a avut o viziune profundă asupra viitorului inteligenței artificiale.
O inteligență legendară
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, von Neumann a fost implicat în Proiectul Manhattan, contribuind la modelarea matematică a exploziei sferice folosite în bomba cu plutoniu. A avut un rol central în aplicarea științei în domeniul militar și a colaborat strâns cu guvernul SUA.
Se estimează că IQ-ul său depășea 180. Richard Feynman, laureat Nobel și el însuși un geniu al secolului XX, spunea că mintea lui von Neumann „era atât de rapidă, încât părea că nu gândește – știa deja răspunsul”.
Ultimii săi ani de viață
John von Neumann s-a stins din viață în 1957, la doar 53 de ani, răpus de cancer osos, posibil cauzat de expunerea la radiații în timpul testelor nucleare. Până în ultimele sale zile, și-a dedicat energia gândirii științifice, dictând lucrări și discutând concepte matematice complexe din patul de spital.
Astăzi, moștenirea sa influențează aproape toate ramurile științei moderne. De la inteligența artificială la teoria sistemelor și calculul automatizat, numele lui von Neumann rămâne sinonim cu inovația, profunzimea și viziunea științifică de excepție. Numeroase instituții de cercetare și universități din întreaga lume îi poartă numele, în semn de recunoaștere a impactului său covârșitor.
