Cum a curățat Vlad Țepeș țara de hoți și cerșetori. Mai întâi i-a chemat la o masă îmbleșugată, apoi nu i-a tras în țeapă
Vlad Tepes a domnit în Ţara Românească în anul 1448, revine la conducere între anii 1456-1462 și din nou în anul 1476. A fost fiul legitim al domnitorului Vlad Dracul şi nepotul Voievodului Mircea cel Bătrân. Turcii au fost cei care i-au dat porecla de Ţepeş ca urmare a pedepsei pe care o aplica, trasul în ţeapă, iar pe cea de Dracula a moştenit-o, încă din timpul vieţii, de la tatăl său, Vlad Dracul.
Turcii, înspăimântați de cruzimea lui Țepeș
În copilărie a trăit, alături de tatăl său, în exil, la Curtea lui Sigismund de Luxemburg şi în Transilvania, iar între anii 1442-1448 a fost ostatic la turci, ulterior cu ajutorul turcilor a ocupat prima oara tronul. În 1459 a refuzat să le mai plătească tribut şi, în vederea luptei cu turcii, s-a aliat cu Matei Corvin, regele Ungariei.
În iarna anului 1461-1462 face o expediţie la Dunăre, care produce spaimă printre turci. Ulterior, Vlad Ţepeş îi trimite o scrisoare lui Matei Corvin, în care îi arată că a ucis 23.809 duşmani, cifra fiind precisă pentru că Vlad Ţepeş a pus să se strângă capetele celor ucişi. Totuşi, la acest număr mai trebuie adăugate alte 884 de victime, care au ars în case „şi ale căror capete n-au putut fi înfăţişate.”
Ce a făcut Vlad Țepeș ca să scape țara de cerșetori și hoți
Unele fapte din domnia lui Vlad Ţepeş le aflăm din documente vrednice, oarecum, de crezare; altele însă, din multele povestiri ce au apărut după domnia lui.
Una dintre aceste povestiri ne spune cum a curăţat el ţara de hoţi, de cerşetori, de trântori, de bolnavi şi de bătrâni, care nu foloseau ţării cu nimic, ba, zicea el, mâncau degeaba pâinea altora. I-a adunat pe toţi într-o casă mare, unde întinsese mese încărcate cu bunătăţi. Zicea că voia să fie şi ei sătui şi fericiţi barem o dată, scrie Aurel Neculai, Istorii regăsite.
Şi, după ce i-a ospătat cu mâncăruri de i-a săturat şi cu băuturi de i-a ameţit, a pus de s-au zăvorât uşile toate şi a dat foc la casă din patru părţi. Şi nu-i păsa lui vodă de strigătele şi urletele celor ce ardeau de vii. Zicea că le făcea un bine, că nu vor mai avea de pătimit în această viaţă, ci vor fi mai fericiţi pe lumea cealaltă.
Personalitate contradictorie până la extreme, sângeros, crud, violent, dar şi drept şi viteaz, Vlad Ţepeş rămâne, probabil, cel mai cunoscut voievod român din Evul Mediu pe plan internaţional.
