Cum a fost rătăcit vagonul mortuar ce transporta trupul lui Caragiale? Ar fi stat zile întregi în Gara de Nord, fără să știe nimeni că e acolo
Moartea bruscă a lui Ion Luca Caragiale, petrecută în zorii zilei de 9/22 iunie 1912, la Berlin, a fost un eveniment care a zguduit profund familia scriitorului, prietenii săi apropiați și lumea literară românească.

Alexandru Vlahuță și Barbu Delavrancea au plecat imediat spre Berlin pentru a sprijini familia în organizarea ceremoniilor funerare și repatrierea trupului neînsuflețit. Alături de ei s-au aflat Dobrogeanu-Gherea, Panait Cerna, Dimitrie Gusti și alți apropiați ai dramaturgului, scrie Historia.
Trupul lui Caragiale a fost îmbălsămat și expus în capela cimitirului Erster Schöneberg Friedhof, fiind depus temporar într-un cavou pe 27 iunie.
Familia și autoritățile române au decis ca sicriul să fie transportat în România în noiembrie 1912. Ministerul de Interne a alocat 22.000 de lei pentru repatrierea rămăȑițelor pământești, ajutorul văduvei și cheltuielile de înhumațare.
Un vagon mortuar pierdut?
O poveste bizară a apărut în presa vremii, susținând că vagonul mortuar care transporta trupul lui Caragiale ar fi fost rătăcit timp de două săptămâni pe liniile feroviare austriece și apoi ar fi staționat zile întregi în Gara de Nord, fără ca cineva să știe ce conține.
Această relatare, publicată în ziarul "Universul", susține că sicriul ar fi fost expediat „intr-un vagon roșu, de marfă, fără scrisoare de trăsură”, ceea ce ar fi dus la pierderea sa.
Această versiune pare, însă, neverosimilă. Germania de la începutul secolului XX avea un sistem feroviar modern și extrem de bine organizat, unde astfel de incidente erau rare.
Disciplina „prusacă” a impus rigurozitate inclusiv în transportul funerar. Este greu de crezut că un sicriu atât de important putea fi pierdut atâta timp fără să fie sesizat de autorități.
Realitate sau legendă urbană?
Potrivit ziarului "Universul", șeful Gării de Nord din București ar fi fost intrigat de prezența unui vagon sigilat, dar fără acte de expediție. După o verificare la stația Predeal, s-ar fi descoperit că vagonul conținea trupul lui Caragiale.
Conform acestei relatări, sicriul a fost preluat de Mateiu Caragiale, Alexandru Vlahuță și Barbu Delavrancea și depus la biserica Sf. Gheorghe. Totuși, această versiune nu este confirmată de alte surse.
Criticul literar Șerban Cioculescu oferă o altă variantă, considerată mai credibilă: sicriul a sosit la București pe 18 noiembrie, fiind așteptat de personalități literare precum Emil Gârleanu, Ion Brezeanu, pictorul Szathmary, Garabet Ibrăileanu și câțiva ziariști. A fost imediat dus la biserica Sf. Gheorghe, fără incidente.
Faptul că doar "Universul" a relatat acest episod al rătăcirii vagonului și că niciun membru al familiei, niciun prieten al lui Caragiale sau vreun alt ziar nu l-au confirmat ridică serioase semne de întrebare.
Este posibil ca episodul să fi fost o exagerare sau chiar o invenție a presei, care, așa cum se întâmplă și astăzi, căuta senzaționalul în relatările despre personalități celebre.