Cum determini un copil cu autism să mănânce
Nu există copil care să nu fi făcut mofturi la masă, dar la cei cu autism, alimentaţia poate fi o problemă gravă. Refuzul de a se alimenta se poate transforma într-o greva a foamei, întinsă pe zile si săptămâni întregi. Spre deosebire de copiii obişnuiţi, care refuză anumite alimente pentru că preferă alt gust, cei cu autism refuză din cauza fixaţiilor alimentare, cauzate de tulburarea de care aceştia suferă.
Lupta părinţilor şi a educatorilor este una de durată, iar introducerea unui aliment nou în dieta unui copil cu autism poate dura chiar mai mult de 6 luni. De aceea, mulţi cedează, iar copilul riscă accentuarea tulburărilor de dezvoltare pe fondul unei diete sărace în nutrienţi precum anorexia sau dezechilibre nutriţionale grave. Pentru a înţelege mai bine această problemă am apelat la sfaturile psihologului Carmen Hotar, fondatoarea Asociaţiei pentru Recuperarea şi Integrarea Copiilor cu Autism.
Nu e încăpăţânare, e teamă de schimbare
În primul rând, familiile care au astfel de copii trebuie să conştientizeze faptul că micuţii nu fac mofturi, iar refuzul de a mânca este o manifestare a afecţiunii de care suferă. “ Poţi face primul pas strategic în lupta pentru introducerea unor alimente sănătoase în dieta copilului tău cu autism doar dacă înţelegi faptul că manifestarea lui ţine de afecţiunea de care sufera, ca şi restul manifestărilor atipice, şi că nu este lipsă de colaborare sau o formă de protest”, spune Carmen Hotar. Autismul afectează în mod diferit pe fiecare copil în parte. De obicei, copiii cu autism care manifestă fixaţii alimentare au o sensibilitate exagerată a simţului gustativ. Ei simt alte alimente chiar şi atunci când părinţii amestecă în mâncarea deja acceptată. La această problemă se adaugă şi faptul că autismul înseamnă, printre altele, rutina şi repetare a unor patter-nuri care oferă copilului senzaţia de control, predictibilitate şi, implicit, de siguranţă. Copiii cu autism nu se plictisesc de un anumit fel de mâncare şi nici nu au curiozitatea firească de a încerca alimente noi. Deşi pare încăpăţânare, aşa-zisa tulburare de opoziţie, specifică copiilor cu autism vine din teama de schimbare, de a accepta orice reprezintă noutate, teama care depăşeşte orice logică şi are acelaşi mecanism ilogic, similar cu atacurile de panică. Din acest motiv, să determini un copil cu autism să guste o mâncare nouă poate fi o imensă provocare.
Acomodează-l cu alimentul pe care vrei să-l consume
Dacă ai un copil cu autism şi ai încercat, deja, toate jocurile şi trucurile cu mâncarea, dar el n-a capitulat şi ai ajuns să cedezi, crezând că va muri de foame, o abordare corecta ar fi ca părinţii să exemplifice pentru copil şi să mănânce doar mâncarea sănătoasă. Chiar dacă cel mic nu vrea sau nu este curios să încerce să consume ceea ce părinţii mănâncă. Alimentul pe care vrem să-l introducem în dieta unui copil cu autism trebuie, în primul rând, să-i fie extrem de familiar. ”Cunoaşterea creşte şansele de acceptare deoarece copiii cu autism sunt reticenţi la nou şi pentru ei, rutina şi lucrurile deja cunoscute sunt liniştitoare.” spune Carmen Hotar.
Uită regula ”nu te juca în farfurie!”
Dacă pentru micuţii fără probleme joaca în farfurie este doar un moft, pentru cei care suferă de autism poate fi o terapie. “Ca să familiarizezi copilul cu un anumit aliment, vă trebui să accepţi orice interacţiune a copilului cu respectivul fel de mâncare. Dacă se va juca cu morcovii fără să îi guste, nu trebuie să te descurajezi. Regula este ca toată această joacă să aiba loc la masă şi nu în alt spaţiu. Următorul pas este să accepte în farfuria din care mănâncă un fel de mâncare preferat şi prezenţa alimentului pe care vrei să-l introduci. Acest proces poate dura chiar şi câteva luni”, adaugă psihologul Carmen Hotar. Mai există şi varianta în care copilul vrea să guste, mestecă mâncarea, dar o scuipă şi apoi o refuză. Specialiştii în nutriţia copiilor cu autism susţin că acest lucru se întâmplă din cauza sensibilităţii gustative. Aceşti copii pot avea o sensibilitate exagerată a gustului, mirosului şi texturii alimentelor, de aceea se pot simţi ”agresaţi” la prima degustare a unui aliment nou. Nu este cazul să capitulaţi, alimentul respectiv trebuie readus în scenă peste câteva zile şi trebuie să revină periodic, până când copilul îl va accepta.
“Ce trebuie să faci în 10 paşi”
1. Mâncaţi lângă copil alimentul pe care vreţi să-l introduceţi în dieta lui şi lăudaţi-i gustul.2. Un prieten al copilului sau o persoană în care acesta are mare încredere trebuie să laude şi ea produsul respectiv.3. Dacă face terapie, în timpul şedinţelor trebuie ca terapeutul să vorbească despre respectivul aliment.4. Puneţi respectivul aliment într-o farfurie vecină cu cea din care copilul mânca o mâncare pe care o acceptă şi rugaţi-l să o guste.5. Puneţi respectivul aliment în farfuria din care copilul mânca un fel de mâncare pe care o acceptă, explicaţi-i că, nu este obligat să îl mănânce decât dacă vrea, dar că trebuie să îl lase pe farfurie.6. După ce cel mic a acceptat respectivul aliment în farfurie, roagă-l, din nou să îl guste. Dacă nu vrea, spune-i că nu este obligat să mănânce, dar că îţi doreşti să vă prefaceţi împreună că mănâncă. Este important acest lucru fiindcă, simulând că mănâncă, copilul se obisnuieşte cu mirosul respectivei mâncări şi deprinde şi o rutină a gestului de a ridica mâncarea spre gură, rutină pe care se bazează comportamentul autist.7. Urmează atingerea mâncării respective cu buzele. Îi vei explica din nou copilului că nu trebuie să mănânce mâncarea respectivă, dar că vrei să o atingă cu buzele, copilul se va familiariza astfel cu mirosul, textura şi, în unele cazuri şi cu gustul respectivului aliment.8. Îi repeţi celui mic că nu e obligatoriu să mănânce, dar trebuie să atingă cu limba respectivul aliment.9. Îl rogi să ţină alimentul în cavitatea bucală, nu neapărat să şi înghită.10. Ultimul pas este să îl determini să mestece şi să înghită.
Nici unul dintre paşii de mai sus nu are un timp delimitat în care să funcţioneze, de aceea este foarte important ca fiecare etapă în parte să fie parcursă până când copilul o repetă. Introducerea unui aliment nou în dieta unui copil cu autism poate dura luni de zile şi poate fi o procedură epuizantă pentru familie şi educatori, rezultatele însă duc la echilibrul alimentar şi mental al celui mic.
