Cum scăpăm de dependența de dulciuri și sucuri? Iată sfatul specialiștilor
Unul din zece adulți se confruntă cu dependența de alimente nesănătoase. Produsele precum dulciurile sau sucurile acidulate pot declanșa o creștere rapidă a nivelului de dopamină în creier, urmată de o scădere bruscă, contribuind astfel la dorința constantă pentru astfel de alimente, asemănătoare cu cea a persoanelor dependente de droguri. Iată cum putem combate adicția.
Cum scăpăm de dependența de dulciuri
Dependența pentru astfel de produse „ține de gust, de senzația pe care ți-o dă acea mâncare, dar are legătură și cu compensarea unor nemulțumiri, frustrări, neîmpliniri pe partea emoțională”, așa cum precizează psihologul Mariana Mihalache, care consideră că dependența de alimente ultraprocesate poate fi comparată cu cea de tutun, alcool sau droguri, „atât timp cât vorbim de personalități dependente, care au părți ale gândirii, pattern-uri care favorizează adicțiile”, scrie Adevărul.ro.
Potrivit unei cercetări recente, mâncarea nesănătoasă poate dezvolta un nivel de dependență comparabil cu substanțele precum heroina, cocaina sau nicotina. Chiar dacă produsele alimentare precum înghețata, băuturile răcoritoare, dulciurile ultraprocesate sau cerealele au fost asociate cu afecțiuni grave, cum ar fi cancerul, probleme psihologice sau chiar decesul prematur, ele rămân preferate de către mulți indivizi. Această atracție persistentă față de alimentele nesănătoase se explică prin capacitatea lor de a crea o formă de dependență. Conform studiului citat recent de New York Post, consumul de înghețată, chips-uri sau biscuiți declanșează o creștere rapidă a nivelului de dopamină în creier, urmată de o scădere abruptă, contribuind astfel la menținerea unei dorințe constante pentru astfel de alimente, fenomen asemănător cu dependența de alcool sau droguri.
„Combinația de carbohidrați rafinați și grăsimi care se găsește adesea în alimentele ultraprocesate pare să avea un efect de dependență asupra sistemelor de recompensă ale creierului, peste oricare dintre macronutrienți în mod izolat, ceea ce poate crește potențialul de dependență al acestor alimente“, spune Ashely Gearhardt, profesor la Universitatea din Michigan, cea care a condus studiul.
„Ca adult, trebuie să înțelegi de ce ai această nevoie, ce-ți aduce din punct de vedere psihologic, ce beneficiu ai. Îți aduce liniște? Te scapă de anxietate? De teamă, agitație, stres? Trebuie aflat de ce adultul consumă acel aliment și rezolvată problema din spatele consumului de mâncare nesănătoasă”, transmite psihologul Keren Rosner.
Legătura dintre dependența alimentară și produsele nesănătoase rămâne un subiect de cercetare. Cu toate acestea, există opinii care susțin că nu este vorba despre un ingredient specific în aceste alimente, ci despre aditivii chimici conținuți de acestea.
Ceea ce ne-ar ajuta este chiar educația alimentară, așadar, informarea cu privire la această dicție este o modalitate prin care o putem combate. Potrivit Adevărul.ro, Eduard Adamescu, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice consieră că educația alimetară făcută în școli sau în familie este un pas important pentru a evita fenomenul.
