De ce folosesc ardelenii interjecția „no”. Ce înseamnă când spun „No, bine”
Dacă ai vizitat măcar o dată zona Ardealului cu singuranță ai auzit că locuitorii de aici vorbesc mai rar, fără să se grăbească prea tare. Ba din contră, înainte de cuvinte folosesc „no”, care se pronunță, de fapt, „noa”.
Puțini sunt totuși cei care știu că interjecția „no” provine din limba maghiară. Se spune că cei care o folosesc vor să marcheze o pauză în vorbire. Mai mult, o fac pentru a avea suficient timp să-și pregătească următoarele cuvinte.
„Interjecţia marchează o pauză, de care avem nevoie, în vorbire, la momentul respectiv. Este legată, poate, şi de psihologia noastră, mai aşezată, de oameni calmi, care gândesc mai pe-ndelete, nu neapărat mai încet sau mai prost”, a explicat pentru adevarul.ro scriitorul Ion Piţoiu Dragomir, cel care locuiește în Zalău.
Ce alte cuvinte specifice au ardelenii
Conform specialiștilor, în limba ungurească, vestitul „No” înseamnă „Ia”. Pe lângă această interjecție, ardelenii mai folosesc și alte interjecții cum ar fi „ioi” şi „tulai”, împrumutate și ele de la vecinii maghiari.
În ungurească, „tulai” vine de la „tolvaj”, acesta însemnând “tâlhar”. Acesta se folosește în semn de mirare, un fel de sinonim pentru substantivul „Hoții!”.
Totuși, există specialiști care susțin că graiul molcom al ardelenilor este doar un stereotip. „Asta cu lentoarea ardelenească este o stereotipie, nu se poate demonstra ştiinţific că ardelenii sunt mai lenţi decât ceilalţi din mai multe motive.
De exemplu, au aceeaşi viteză de reacţie, sunt experimente unde li se arată oamenilor imagini şi ei trebuie să spună ce le trece prin minte când văd imaginea respectivă. Un experiment a demonstrat că moldovenii sunt mai înceţi decât noi la anumite lucruri, întrucât ar reacționa cu trei secunde mai târziu. De aceea, trebuie să facem o delimitare”, a explicat Lectorul Universitar dr. Radu Drăgulescu.
Explicaţiile, spune acesta, nu sunt ştiinţifice, ci pure supoziţii care au circulat de-a lungul timpului. Una dintre ele ar fi imitaţia, respectiv copiii imită mişcările, variantele lingvistice şi tempo-ul lingvistic al părinţilor, al bunicilor.
O altă explicaţie pune pe seama alimentaţiei „ritmul” ardeleneasc, în sensul că ardelenii mănâncă mult mai gras decât restul populaţiei iar asta evident că încetineşte întreg metabolismul.
