De ce își rod, de fapt, câinii pernițele? Ce vor să transmită prin acest gest
Este o imagine familiară pentru mulți stăpâni de câini: patrupedul stă liniștit într-un colț și, la un moment dat, începe să își roadă sau să își lingă insistent lăbuțele, mai exact pernițele.
Deși poate părea un obicei inofensiv sau un gest de igienă, acest comportament ascunde adesea motive mult mai profunde.
Câinii comunică multe prin limbajul corpului și comportamentele aparent banale. Așadar, rosul pernițelor poate fi un semnal de alarmă care merită toată atenția ta.
Disconfort sau durere localizată
Un motiv frecvent pentru care un câine își roade pernițele este existența unei dureri sau a unui disconfort fizic. Acesta poate fi provocat de:
- Obiecte străine rămase înfipte în pernițe, cum ar fi așchii, spini, pietricele sau bucăți de sticlă.
- Răni minore sau crăpături apărute în urma mersului pe suprafețe dure sau fierbinți (asfalt în timpul verii) ori din cauza sării folosite iarna pentru deszăpezire.
- Înțepături de insecte sau arsuri ușoare cauzate de substanțe chimice.
- Unghii crescute excesiv, care pot modifica mersul și pot crea presiune asupra pernițelor.
Dacă observi că își linge sau își roade mereu aceeași zonă, este important să examinezi atent lăbuțele și, eventual, să mergi la veterinar.
Alergii – o cauză des întâlnită
Un alt motiv des întâlnit este apariția alergiilor, care provoacă mâncărimi, roșeață și inflamații.
Există mai multe tipuri:
- Alergii alimentare, care pot fi declanșate de ingrediente comune precum carnea de pui, lactatele, porumbul sau grâul.
- Alergii de mediu, cum ar fi la polen, praf, acarieni sau mucegaiuri.
- Alergii de contact, în special la substanțele chimice cu care intră în contact afară: soluții pentru deszăpezire, pesticide, erbicide sau chiar unele materiale textile.
Linsul obsesiv al pernițelor este una dintre cele mai clare manifestări ale acestor alergii. Dacă lăbuțele devin roșii, umflate sau au un miros neplăcut, este momentul să consulți medicul veterinar.
Infecții sau probleme dermatologice
Uneori, pernițele pot deveni locul de apariție al unor infecții bacteriene sau fungice (cu ciuperci), mai ales dacă umiditatea este crescută.
Simptomele includ:
- un miros puternic, asemănător cu cel de porumb fiert sau drojdie,
- roșeață accentuată,
- secreții sau coji la nivelul pernițelor și între degete.
Câinele își linge sau își roade pernițele în încercarea de a calma iritația, dar astfel poate agrava problema și poate deschide ușa spre infecții mai serioase.
Stres, anxietate sau plictiseală
Pe lângă cauzele fizice, factorii emoționali joacă un rol esențial. Un câine stresat, anxios sau plictisit poate dezvolta comportamente compulsive, iar unul dintre cele mai comune este linsul sau rosul lăbuțelor.
Situații care pot declanșa acest comportament:
- perioade lungi de singurătate,
- lipsa stimulării fizice și mentale,
- schimbări în mediu (mutări, sosirea unui alt animal sau bebeluș),
- zgomote puternice sau traume anterioare.
Comportamentul poate deveni obsesiv, asemănător cu rosul unghiilor la oameni. E semn că animalul tău are nevoie de mai multă atenție, joacă sau chiar terapie comportamentală.
Paraziți externi
Puricii, căpușele sau acarienii pot provoca senzații intense de mâncărime. Acestea pot afecta zone greu accesibile, inclusiv pernițele, între degete sau în jurul unghiilor.
Un câine infestat va încerca să se scarpine sau să își roadă picioarele pentru a scăpa de disconfort, dar acest lucru nu face decât să irite zona și mai tare.
O deparazitare regulată și atentă este esențială pentru a preveni astfel de probleme.
Probleme neurologice
Deși mai rare, anumite afecțiuni neurologice pot duce la senzații neobișnuite în membrele câinelui: furnicături, amorțeli, dureri „fantomă”.
În astfel de cazuri, câinele nu are neapărat o problemă la suprafața perniței, ci în sistemul nervos. Va continua însă să își roadă zona afectată în încercarea de a-și calma senzațiile neplăcute.
Ce poți face dacă observi acest comportament?
Dacă patrupedul tău își linge sau roade frecvent pernițele, iată câțiva pași esențiali:
- Inspectează atent zona afectată. Caută răni, corpuri străine, roșeață, umflături sau secreții.
- Observă când apare comportamentul. Dacă este sezonier, ar putea fi o alergie. Dacă apare când rămâne singur, poate fi vorba de stres.
- Păstrează un jurnal scurt al episoadelor. Poate ajuta medicul veterinar să pună un diagnostic mai precis.
- Asigură-i stimulare zilnică. Joacă-te cu el, scoate-l la plimbări, oferă-i jucării interactive.
- Consultă medicul veterinar dacă rosul persistă sau se agravează.
