De ce renunțăm atât de repede la rezoluțiile și obiectivele de Anul Nou? Majoritatea sunt abandonate în doar trei săptămâni
La început de an, entuziasmul este la cote maxime. Listele de rezoluții se umplu rapid cu promisiuni legate de sănătate, carieră sau viața personală, însă pentru mulți români acestea dispar surprinzător de repede. Statisticile arată că majoritatea obiectivelor stabilite la 1 ianuarie sunt abandonate în mai puțin de o lună, iar psihologii explică de ce se întâmplă acest lucru.
O mică parte din planuri ajung să fie respectate
Pentru mulți oameni, începutul unui nou an vine cu sentimentul unui nou start. „Voi face mai mult sport”, „voi economisi bani”, „voi mânca mai sănătos” sau „voi petrece mai mult timp cu familia” sunt printre cele mai frecvente rezoluții. Cu toate acestea, realitatea arată că doar o mică parte dintre aceste planuri ajung să fie respectate pe termen lung.
Studiile indică faptul că cele mai multe rezoluții sunt abandonate în primele trei săptămâni ale anului, perioadă în care motivația inițială începe să scadă. Psihologii susțin că principalul motiv pentru care oamenii renunță atât de repede este legat de așteptările nerealiste. Mulți își stabilesc obiective prea mari, fără a ține cont de stilul lor de viață, de timpul disponibil sau de resursele reale pe care le au. În momentul în care apar primele dificultăți, apare și frustrarea, iar aceasta duce, de cele mai multe ori, la abandon.
De ce eșuează rezoluțiile ambițioase și cum ne sabotează comparația cu ceilalți
Psihologul Mihaela Dinu explică faptul că rezoluțiile sunt adesea formulate vag și emoțional, nu rațional. „Oamenii își doresc schimbări majore peste noapte. Spun că vor slăbi 20 de kilograme sau că vor merge zilnic la sală, fără să își analizeze obiceiurile actuale. Când nu reușesc să se țină de plan chiar din primele zile, apare sentimentul de eșec, care îi determină să renunțe complet”, afirmă specialistul.
Un alt factor important este presiunea socială. La început de an, rețelele sociale sunt pline de mesaje motivaționale și de exemple aparent perfecte de oameni care par să își atingă obiectivele fără efort. Această comparație constantă poate crea impresia că progresul personal ar trebui să fie rapid și vizibil, ceea ce nu este realist pentru majoritatea oamenilor. Specialiștii recomandă ca rezoluțiile să fie transformate în obiective clare, măsurabile și adaptate fiecărei persoane. În loc de promisiuni generale, este mai eficient să fie stabilite ținte mici, ușor de atins, care pot fi ajustate pe parcurs. De exemplu, în loc de „voi face sport în fiecare zi”, un obiectiv mai realist ar fi „voi merge la sală de două ori pe săptămână” sau „voi face plimbări de 30 de minute”.
Rezoluțiile de Anul Nou eșuează din cauza modului în care sunt formulate
Psihologul subliniază și importanța flexibilității. „Este esențial ca oamenii să înțeleagă că apar momente în care nu pot respecta planul inițial. Asta nu înseamnă eșec, ci adaptare. Dacă o zi sau o săptămână nu merg conform planului, este important să reia obiectivul, nu să îl abandoneze complet”, explică psihologul.
De asemenea, susținerea din partea celor apropiați joacă un rol important în menținerea motivației. Discutarea obiectivelor cu familia sau prietenii și stabilirea unor pași concreți pot crește șansele de reușită. La fel de importantă este și răbdarea, pentru că schimbările durabile se construiesc în timp, nu în câteva zile. Astfel, rezoluțiile de Anul Nou nu eșuează din lipsă de voință, ci din cauza modului în care sunt formulate.
