Descoperire uluitoare sub zidurile de la Alba Iulia. Urmele trecerii lui Mihai Viteazul, scoase la lumină!
O descoperire istorică de proporții a zguduit lumea arheologiei românești! Sub zidurile vechii Cetăți de la Alba Iulia, cercetătorii au scos la lumină poarta prin care Mihai Viteazul a intrat triumfal în Cetatea Medievală la 1 noiembrie 1599 – momentul care a marcat unirea simbolică a celor trei țări românești.
Echipa de arheologi de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a făcut o descoperire excepțională. Poarta Sfântul Gheorghe, cea prin care domnitorul a pășit în glorie în Cetatea Bălgradului. Ruinele acestei porți, de mult pierdute sub straturi de istorie, au fost găsite pe bastionul Capistrano, în zona estică a fortificației, relatează Alba24.
Sub ruinele medievale, cercetătorii au identificat și un alt vestigiu impresionant — poarta principală a castrului roman construit de Legiunea a XIII-a Gemina, cunoscută în antichitate drept Porta Praetoria.
Practic, poarta medievală ridicată în perioada Principatului Transilvaniei a fost construită chiar deasupra intrării principale a fortificației romane.
Trei milenii de istorie, suprapuse în același loc
Săpăturile au dezvăluit o adevărată „poveste în straturi” a Cetății Alba Iulia, fiecare nivel al solului aducând la lumină urmele unei alte epoci istorice.
În cele trei secțiuni arheologice deschise pe bastionul Capistrano, cercetătorii au identificat construcții și vestigii care aparțin perioadei romane (secolele II–III d.Hr.), perioadei medievale timpurii (secolele IX–XII), epocii Principatului Transilvaniei (secolele XVI–XVII) și perioadei stăpânirii habsburgice (secolele XVIII–XIX), confirmând continuitatea și complexitatea dezvoltării acestui important centru istoric.
Poarta Sf. Gheorghe are o valoare simbolică uriașă pentru istoria românilor. A fost imortalizată în numeroase opere de artă – de la Constantin Lecca și Sava Henția, până la Stoica Dumitrescu – și reprezintă locul prin care Mihai Viteazul a intrat în Cetate ca învingător, după cucerirea Transilvaniei.
Relatarea momentului a rămas adânc întipărită în conștiința națională: este clipa în care visul de unitate românească prindea viață, la porțile Cetății Bălgradului.
O echipă impresionantă în spatele descoperirii
Cercetările au fost coordonate de dr. Anca Timofan, responsabil științific al proiectului, și au implicat o echipă complexă de specialiști: arheologi, topografi, restauratori, conservatori și experți în documentare fotogrammetrică.
Din echipă au făcut parte: dr. Anca-Daniela Matiș, Teodor Muntean, Cosmin Vesa, dr. Dan Anghel, dr. Sidonia Olea, Sorin Șerban, Valentin Deleanu, Radu-Andrei Sebeni, Dana Zudor, dr. Monica Druță, Iosif Năcreală, Gheorghe Pâclișan, Cosmin Tomotaș, Florea Ciprian, Florea Lucrețiu și Ciprian Badea (Facultatea de Istorie – Universitatea București).
Potrivit specialiștilor, această descoperire aduce o contribuție esențială la înțelegerea evoluției Cetății Alba Iulia, un loc care a cunoscut transformări spectaculoase de-a lungul a aproape două milenii. De la castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina, la fortificațiile medievale și până la bastioanele habsburgice, Alba Iulia rămâne un spațiu în care istoria României se întrepătrunde cu legendele sale.
