Dieta preistorică din Grecia, reconstruită prin analiza colagenului din oase vechi de 40.000 de ani
Un studiu recent aduce într-o lumină diferită dieta preistorică a locuitorilor Peșterii Franchthi, unul dintre cele mai importante situri arheologice din Grecia. Cercetătorii au descoperit că oamenii se bazau în principal pe alimente terestre, chiar trăind aproape de mare. Analizele de izotopi arată o preferință clară pentru carne și lapte, în timp ce peștele și fructele de mare jucau un rol minor.
Rezultatele schimbă perspectivele asupra obiceiurilor alimentare antice.
Peștera Franchthi dezvăluie obiceiuri alimentare neașteptate ale preistoricilor greci
Un studiu recent a adus informații surprinzătoare despre dieta preistorică a locuitorilor Peșterii Franchthi, în sudul Greciei. Cercetarea a fost realizată de Universitatea Simon Fraser, Ministerul Culturii din Grecia și Universitatea din Bologna, analizând rămășițele umane și animale datând de aproape 40.000 de ani.
Folosind tehnici avansate de analiză a izotopilor, oamenii de știință au investigat oasele indivizilor din Mezoliticul Inferior (8700–8300 î.Hr.) și Neoliticul Mediu (6600–5800 î.Hr.), descoperind că locuitorii depindeau în mare parte de alimentele provenite de pe uscat.
Uscat în loc de mare
Peștera Franchthi se află aproape de Golful Koilada, însă în perioadele Mezolitic și Neolitic, linia țărmului era la doi kilometri distanță.
Această distanță geografică a influențat obiceiurile alimentare, explicând preferința pentru proteinele terestre.
Studiul publicat în PLOS ONE arată că oamenii consumau preponderent carne, în special de oaie, iar aportul de pește și moluște era limitat.
Chiar și în Neolitic, dieta era relativ constantă, cu o ușoară diversificare ce includea posibil consumul de lapte.
Analizele izotopice ale colagenului din oasele a cinci oameni și șase animale au confirmat aceste observații.
Oaia, esențială pentru dieta neolitică, pășunea pe vegetația de coastă, în timp ce porcii și câinii aveau diete omnivore, influențate de resturile alimentare ale oamenilor.
Consumul de resurse marine, deși prezent ocazional, părea să fie sezonier și limitat.
Adaptare alimentară
Rezultatele studiului oferă o perspectivă clară asupra modului în care comunitățile preistorice grecești își adaptau dieta în funcție de mediu și resurse disponibile. Chiar trăind aproape de mare, oamenii timpurii au demonstrat o adaptare puternică la terenurile fertile din apropiere, concentrându-se pe carne și produse lactate.
Peștera Franchthi rămâne astfel un sit esențial pentru înțelegerea complexității vieții preistorice, arătând cum oamenii echilibraseră oportunitățile și constrângerile mediului în care trăiau. Studiul schimbă perspectivele asupra dietei antice și arată că accesul geografic la mare nu a dictat întotdeauna obiceiurile alimentare.
