Drumul care leagă două orașe. E de pe vremea romanilor și se poate traversa și în zilele noastre
Via Appia, sau Drumul Appian, este unul dintre cele mai importante drumuri ale Romei antice. Conecta orașul Roma cu Brundisium (în prezent Brindisi), unul dintre cele mai importante porturi din Italia antică. Drumul a rezistat timpului și conflictelor, nu doar celor ale Romei, ci și cele ale întregii omeniri, și a fost supranumit de romani „Regina Viarum” („regina drumurilor”). În iulie 2024, Via Appia a intrat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Dintre numeroasele lucruri pe care romanii le-au creat, drumurile se situează destul de de sus în funcție de importanță. Unul dintre primele și cele mai importante a fost Via Appia, sau Drumul Appian, început de către Appius Claudius Caecus, în 312 î.Hr. Deși, inițial, avea o lungime de 195 km (Roma - Capua), fiind, de fapt, construit în scopuri militare, în anul 265 î.Hr. a fost prelungit până la Brundisium (azi Brindisi).
Cu o lățime de 4,1 m, Via Appia era acoperită cu dale mari de bazalt curbate, permițând trecerea a două căruțe, pe când ea era delimitată de drumuri de pământ pentru pietoni care puteau să mănânce, să se răcorească și să se odihnească datorită tavernelor și fântânilor care mărgineau drumul.
Via Appia, drumul care leagă Roma de Brindisi
Drumul Appian devine unul dintre cele mai importante din Imperiul Roman, motiv pentru care a fost numit de romani și „Regina Viarum” („regina drumurilor” n.r). Traseul inițial spre Brindisi trecea prin Benevento și Tarent. Însă, în timpul împăratului Traian s-a mai construit o ramură denumită „Via Traiana” prin Bari, aceasta fiind o scurtătură de două zile de călătorie, astfel drumul de la Roma la Brindisi, care dura anterior 14 zile, a fost redus la 12-13 zile.
Dat fiind că legea romană interzicea îngroparea decedaților în zone populate, de-a lungul drumului sunt amplasate morminte, precum cele ale lui Cicero, iar în cavitățile din catacombe erau îngropați cei nevoiași. În prezent, Via Appia este parcursă pe toată lungimea sa de 540 km, o parte fiind pavată, dar cea mai mare parte este pietruită în perioada romană.