Fabuloasa poveste a primului bulevard din București. Astăzi este delimitat de 2 piețe celebre
Povestea primului bulevard bucureștean începe în timpul mandatului primarului Pache Protopopescu, unul dintre cei mai vizionari edili ai Capitalei.
Acesta a trasat, între 1888 și 1891, prima arteră cu statut de bulevard, situată în fața Universității, cunoscută la acea vreme sub denumirea de Academia.
Inițial, artera nu avea un nume oficial și figura pe hărțile vremii simplu ca "bulevardul". Ulterior, i-a fost atribuit numele instituției de învățământ, devenind Bulevardul Academiei. Din 1930, strada a primit numele primei regine a României, Regina Elisabeta.
Un punct central al vieții culturale
În perioada interbelică, Bulevardul Elisabeta a devenit un punct central al vieții culturale, datorită numeroaselor cinematografe deschise aici, transformându-se într-un veritabil Broadway dâmbovițean, scrie Historia.
Unul dintre cele mai emblematice locuri de pe acest bulevard este Universitatea, în fața căreia se află Piața Universității. Aici au fost amplasate primele monumente de for public din București: statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul (1874), statuia lui Ion Heliade Rădulescu (1880), statuia lui Gheorghe Lazăr (1886) și statuia lui Spiru Haret (1935). Aceste monumente au transformat piața într-un punct central al orașului.
Bulevardul Elisabeta este delimitat de două piețe celebre, în mijlocul cărora se găseau monumentele lui Ion C. Brătianu (1903) și Mihail Kogălniceanu (1936). De-a lungul acestuia au fost ridicate importante clădiri administrative și instituții, precum Eforia Spitalelor Civile (actualul sediu al Primăriei Sectorului 5), Ministerul Lucrărilor Publice (actuala Primărie a Municipiului București), Monitorul Oficial (actualul sediu al Arhivelor Naționale), Ministerul Justiției (actualul Institut Național de Expertize Criminalistice), precum și liceul Lazăr, hotelurile Bulevard și Palace. Tot aici se află și unul dintre cele mai frumoase parcuri din București, Cismigiul.
În timpul comunismului a fost redenumit 6 Martie
În timpul regimului comunist, bulevardul a fost redenumit „6 Martie”, pentru a marca momentul formării primului guvern comunist din România.
După moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, numele său a fost schimbat în onoarea acestuia. Abia într-un efort de recuperare a istoriei, în 1990 bulevardul a primit numele de Mihai Kogălniceanu, pentru ca încă din 1995 să revină la denumirea interbelică: Bulevardul Regina Elisabeta.
Astăzi, bulevardul Regina Elisabeta rămâne unul dintre cele mai importante artere ale Bucureștiului, plin de istorie, monumente și clădiri emblematice, martor al transformărilor prin care a trecut Capitala de-a lungul timpului.
