Femeile care le-au furat inimile domnitorilor români. Pentru ele și-au înșelat fără rușine soțiile
Se știe deja că mulți domnitori iubeau și aveau o mare slăbiciune la femei. În timp ce unii au avut mai multe amante, alţii mai multe soţii. Care au fost, însă, femeile care le-au sucit minţile marilor domnitori români?
Alexandru Ioan Cuza și Maria Obrenovici
Domnul Unirii Moldovei cu Ţara Românească din 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost cel mai „iubăreț” domnitor. Deși era căsătorit cu Elena Rosetti, el avea o amantă oficială, pe Maria Obrenovici, în apartamentele căreia îşi petrecea nopţile. De asemenea, se spune că prefera tinerele oacheşe si focoase, fiind mereu dornic de noi aventuri.
Maria Obrenovici era una dintre cele mai frumoase şi controversate femei ale Iaşului acelor vremuri, deși avea două căsătorii eșuate, ea a rămas în istorie, nu doar pentru că a fost mama Regelui Milan al Serbiei, ci mai ales datorită relaţiei sale amoroase cu domnitorul român. În noapte detronării, Alexandru Ioan Cuza nu era în pat cu soția sa Elena, ci cu Maria Obrenovici.
Mihai Viteazul și Velica
Voievodul care a reuşit prima unire a Ţărilor Române în anul 1599, Mihai Viteazul, s-a îndrăgostit nebunește în perioada cât a stat la Alba Iulia de Velica, una din fiicele logofătului Ioan Norocea, un oştean de încredere din oastea lui. Domnitorul s-ar fi iubit și cu sora acesteia, Zamfira, dar nu există dovezi în acest sens.
Relaţia cu Velica Norocea apare relatată în cărţile mai multor cronicari ai vremii. Voievodul a cunoscut-o când avea 37 de ani și s-au iubit în ciuda faptului că era căsătorită cu aventurierul italian Fabio Genga, confidentul principelui Sigismund.
„Ostenit de atâtea campanii militare, înşelat şi tracasat de atâtea ori de falşi prieteni şi de duşmani de moarte, neînţeles de Doamna Stanca, în sfarşit, principe peste toate cele trei ţări romane, Mihai îşi găsise acum, cand trecuse de 40 de ani, marea dragoste. În decorul frust şi rece al curtii de la Alba Iulia, Mihai era nedezlipit de Velica, iar cand pleca la Targovişte o lua şi pe ea cu el. Fiind acum singur în Alba Iulia, singur, cuceritor, glorios, atotputernic, nu se mai sfii a-şi ascunde dragostea; dimpotriva, voi ca toata lumea să ştie că Velica era a lui - un omagiu adus frumuseţei ei. O afişa, o impunea, cerea să i se închine lumea ca unei feţe de domniţă ce era şi ca unei Doamne ce ar fi putut fi”, afirmă istoricul Constantin Gane într-una din cărţile sale, relatează adevărul.ro.
Domnitorul nu s-a oprit aici în privința relațiilor extraconjugale. Pe lângă Velica, el a mai avut o relaţie cunoscută şi cu Maria Cristina, soţia lui Sigismund Bathory, verișoara lui Rudolf al II-lea.
Vlad Țepeș și Katharina Siegel
Vlad Țepeș, una dintre cele mai marcante figuri istorice ale secolului XV-lea, din România, a trăit o frumoasă poveste de dragoste, cu o tânără pe nume Katharina, iubire ce avea să dureze până în ultimele clipe de viață ale domnitorului. În 1442, s-a căsătorit cu Anastasia-Maria, nepoata reginei Poloniei. Izgonit de pe tron, după o domnie de doar câteva luni, s-a stabilit la Braşov, unde a cunoscut-o pe Katharina Siegel, o tânără de 17 ani, deosebit de frumoasă, crescută la mănăstire.
Tânăra îi devine amantă şi îi stă alături 20 de ani. Deși au existat multe zvonuri că ar fi vrut să se căsătorească cu aceasta, rigorile religiei nu îi permiteau, chiar dacă avea 5 copii cu amanta din Braşov. A încercat să anuleze și căsătoria cu prima soţie, Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei, scriindu-i chiar de două ori Suveranului Pontif, Papa Pius II. Soţia sa a murit, însă, în 1462 când s-a sinucis pentru a nu ajunge pe mâna turcilor.
Alexandru cel Bun și cele 4 căsătorii eșuate
Alexandru cel Bun a fost însurat de patru ori. Prima soție se numea Margareta şi era catolică, fiica palatinului Ştefan din Losontz, Transilvania. A două, cu care s-a însurat după moartea primei neveste, se numea Neacşa și era româncă. Nicolae Iorga susținea ca aceasta ar fi fost fata lui Mircea cel Bătrân. Ea a murit la scurtă vreme după cununie.
Cum nu-i plăcea văduvia, domnitorul s-a căsătorit și a treia oară, Ringala, o catolică, verişoara regelui Vladislav al Poloniei. Nici această căsătorie nu a rezistat mult, căci Alexandru cel Bun a trimis-o acasă din motive pe care istoricii nu le-au elucidate încă. S-a însurat a patra oară cu Marina, despre care se ştie numai că era fata lui Marin şi că se intitula, după pilda soţului ei, „Doamnă de sine stătătoare a toată Moldova şi a malului mării”.
Ștefan cel Mare, un alt domnitor cu slăbiciune mare la femei
Ștefan cel Mare a avut patru soții: Marușca, Evdochia de Kiev, Maria de Mangop și Maria Voichița. Căsniciile sale au fost închegate pe interese politice, alegând mirese de neam mare pentru a spori numărul aliaţilor în caz de primejdie. Însă, dintre acestea, doar Marușca nu era de neam mare, de aceea, pentru mulți istorici, voievodul ar fi avut doar trei căsnicii oficiale, Maruşca fiind considerată doar o concubină.
În paralel, Ștefan cel Mare ducea o viață extrem de desfrânată. Din scrisorile trimise curților domnești de la Iaşi, Vaslui și Bacău reiese că Ștefan cel Mare ordona să îi fie aduse ibovnice din fiecare sat în care poposea.
