Cumplita moarte a unuia dintre cei mai controversaţi domnitori români. Unii îl consideră geniu militar, alții un om diabolic
Pe 14 iunie 1574, în urmă cu mai bine de patru secole, unul dintre cei mai controversaţi domnitori români a avut parte de o moarte cumplită. Ioan Vodă cel Viteaz a fost un personaj aparte în istoria românilor. Ajuns pe tronul Moldovei, în cei doi ani de domnie, din 1572 și până în 1574, Ioan Vodă a reușit să-și asigure nemurirea, cel puțin în cărțile de istorie.
Ioan Vodă (1521-1574) este unul dintre cei mai carismatici, cât și controversați domnitori din istoria României. Personalitatea sa a fost privită din numeroase unghiuri de către contemporani și istorici. Pentru boieri și egumeni a fost cu siguranță Ioan Vodă „cel Cumplit”, în timp ce pentru romanticii naționaliști din secolele XIX și XX, a devenit Ioan Vodă „cel Viteaz”. Nu știm cu siguranță dacă a fost ori una, ori cealaltă, ori, așa cum se întâmplă de multe ori în istorie, puțin din amândouă.
Ioan Vodă „cel Viteaz“ sau „cel Cumplit“?
Ioan Vodă „cel Viteaz” a mutat capitala ţării de la Suceava la Iaşi, oraş cu o poziţie strategică. Sub comanda sa, armata Moldovei ajunge să aibă cea mai mare artilerie de până atunci: 200 de tunuri, spre deosebire de 30-40 de tunuri de care dispuneau statele în epocă. Cronicarii vremii îl drescriu drept un bărbat cu o forţă fizică ieşită din comun, viteaz şi un foarte bun strateg.
S-a ales cu porecla de „cel Cumplit” din cauza tiraniei de care a dat dovadă în faţa boierilor, pe care îi considera principalii vinovaţi de sărăcia poporului din Moldova şi i-a pedepsit luându-le averile cu vărsare de sânge. Unii dintre aceștia erau îngropaţi de vii, alţii arşi pe rug, potrivit cronicariilor vremii. „Iar din boieri şi din cei de cinste sabia lui nu mai ieşea şi cu toate felurile de morţi îi omora. Şi aşa socotia că nimeni nu a fost mai destoinic decât dânsul”, scrie Grigore Ureche despre faptele lui Ioan Vodă.
Totdată, a pedepsit în egală măsură clericii şi înaltele feţe bisericeşi, învrâjbind boierii cu clericii, luând domenii de la boieri şi dându-le bisericilor, şi invers. Personajul este însă unul fascinant, poate unic în istoria românească. Manualele de istorie îi dedică rânduri puţine, amintind cu precădere de modul mişelesc în care a fost ucis de turci.
Cumplita moarte a domnitorului
În 1574, turcii au invadat Moldova cu o armată numeroasă de peste 200.000 de oameni. Scopul lor era de a-l distruge pe conducătorul Moldovei. Ioan Vodă a fost trădat chiar de cel mai bun prieten al său, Ieremia Golia, pe care îl trimisese să lupte împotriva turcilor. Dar pentru 30 de saci de galbeni, acesta s-a întors împotriva domnitorului și s-a aliat cu inamicul. Sfârșitul lui Ioan Vodă a venit pe câmpul de luptă. Ploile torențiale i-au făcut praful de pușcă inutilizabil, iar trupele sale au fost expuse otomanilor.
Pentru a-și salva oamenii, domnitorul moldovean a acceptat să se predea. El a cerut ca oamenii săi să fie cruțați, iar el să fie dus viu în faţa sultanului Selim. Pe data de 14 iunie 1574, Ioan Vodă cel Viteaz are parte de o moarte cumplită. În cortul turcilor, mândru, Ioan declară ferm că nu va vorbi decât cu sultanul. Atunci Cigalazade, un italian turcit, săvârşeşte teribila faptă: îl înjunghie în inimă pe domnitor.
Dar asta nu este tot, ienicerii îi taie capul şi îi leagă trupul de patru cămile, care biciuite îl sfâşie în bucăţi. Turcii au furat rămăşiţe din trupul voievodului, considerându-le talismane care le-ar fi putut aduce ceva din forţa marelui domnitor.
