Jobul care este cel mai predispus sinuciderii. Mulți angajați care au acest loc de muncă își iau viața
Un studiu recent realizat de Universitatea din Göteborg a dezvăluit o realitate alarmantă: anumite meserii implică un risc semnificativ mai mare de sinucidere, iar lucrătorii din construcții sunt cei mai afectați. Culturile organizaționale, condițiile de muncă și nivelul scăzut de educație contribuie la această situație îngrijorătoare.
Construcțiile: o meserie predispusă riscurilor mentale și fizice
Lucrătorii din construcții prezintă un risc cu 50% mai mare de sinucidere comparativ cu alte ocupații, conform studiului publicat în BMC Public Health. Această vulnerabilitate este explicată prin:
Cultura macho: Boala mintală este deseori stigmatizată, iar vulnerabilitatea este percepută ca o slăbiciune.
Presiunea fizică și stresul: Cerințele ridicate ale meseriei pot afecta sănătatea mintală și fizică pe termen lung.
Accesibilitatea la substanțe nocive: Studiile anterioare au evidențiat o legătură între durerea cronică, consumul excesiv de alcool și abuzul de analgezice în acest sector.
Locurile de muncă cu cerințe educaționale scăzute
Meseriile care necesită un nivel redus de educație, precum curățenia, salubritatea sau lucrul în fast-food, înregistrează de asemenea un risc ridicat. Acest grup de angajați prezintă o probabilitate cu 60% mai mare de sinucidere, conform datelor colectate între 2002 și 2019.
Factori contribuitori:
Control redus asupra muncii: Lipsa autonomiei și stresul zilnic afectează sănătatea mintală.
Insecuritatea financiară: Veniturile mici și lipsa perspectivelor profesionale sporesc sentimentul de disperare.
Cine are cel mai mic risc?
Pe de altă parte, bărbații angajați în domenii precum managementul vânzărilor și marketingului, inginerie sau cercetare au înregistrat cele mai scăzute riscuri de sinucidere. Acești angajați beneficiază de:
- Acces la resurse educaționale și financiare.
- Un grad mai mare de control asupra muncii.
- Impactul șomajului asupra sănătății mintale
Studiul arată că șomajul dublează riscul de comportament suicidal. Lipsa unei rutine zilnice și a unui scop profesional contribuie la apariția depresiei și a sentimentului de inutilitate.
Ce putem face?
Această cercetare evidențiază necesitatea unor măsuri concrete pentru a sprijini sănătatea mintală a angajaților:
Reducerea stigmatizării: Campanii de conștientizare în rândul lucrătorilor și angajatorilor.
Acces la resurse: Programe de asistență psihologică și instruiri pentru gestionarea stresului.
Îmbunătățirea condițiilor de muncă: Reducerea stresului ocupațional prin politici adecvate.
Prevenirea sinuciderilor este un efort comun, care necesită implicare din partea angajatorilor, colegilor și comunității. Acest studiu nu este doar o statistică; este un apel la acțiune pentru a transforma locurile de muncă în medii mai sigure și mai sănătoase.
